Medicul Nicolae Bogdan, condamnat definitiv la închisoare cu suspendare

Caz de malpraxis soldat cu o tragedie tranşat de instanţă, la limita prescripţiei faptei, datorită unor avocaţi orădeni / După opt ani de la delictul medical, fostul şef de la Neurologie din Zalău a fost condamnat, definitiv, la închisoare cu suspendare./ Familia defunctului are de primit 120.000 de euro daune morale

 

Bătăliile în instanţă pentru dovedirea unui caz de malpraxis sunt dificile, chiar dacă faptele par clare şi fără echivoc, şi chiar dacă efectele acestora sunt tragice şi duc la amprentarea pe viaţă a destinelor urmaşilor celor care cad victime actelor medicale făcute cu indolenţă şi nepăsare faţă de pacient. Este cazul unei familii din Zalău, care a avut puterea să lupte mai bine de opt ani de zile pentru a dovedi în instanţă, prin sentinţă definitivă, un delict medical care a dus la moartea soţului şi tatălui lor. Bărbatul a suferit un grav accident rutier, în urma căruia i-a fost frântă coloana vertebrală. Operat cu succes la Cluj, a fost transferat la Zalău, unde a fost tratat cu indolenţă grosolană de şeful de la Secţia Neurologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă din localitate. Externat de acesta fără un examen laborios, ce se impunea pentru a i se verifica starea de sănătate, şi chiar fără medicaţia de care avea nevoie, omul moare la patru zile, acasă, după ce i s-a dat liber din spital ca şi cum ar fi fost vindecat şi bun de recuperare. Bănuind o culpă medicală, familia se angrenează într-un proces ce părea a fi fără şanse de izbândă, pentru a scoate la lumină adevărul şi pentru a sancţiona fapta.

BihorJust ne prezintă, în exclusivitate, un răsunător caz de malpraxis, dovedit după o luptă de uzură. După îndelungi eforturi şi ani de speranţe, echipa de apărători ai barei de la Societatea de Avocatură „Doseanu@Asociaţii” au obţinut victoria, printr-o sentinţă definitivă remisă vineri, 1 septembrie, de Curtea de Apel Cluj Napoca. Sentinţa este cu atât mai importantă cu cât a venit la limită, pentru că medicul vinovat de uciderea bărbatului din Zalău avea să cape de braţul legii peste câteva zile, când s-ar fi prescris fapta. Practic, în data de 11 septembrie 2023, ar fi fost atins termenul de 8 ani de la comiterea faptei, termen în care, dacă nu ar fi fost dovedită printr-o sentinţă definitivă, fapta comisă ar fi fost prescrisă.

Accidentul

Iată, pe scurt, cum s-au petrecut lucrurile care au precedat tragedia. Zalăuanul Alexandru Chiorean, soţ şi tată de fiu şi fiică, avea 53 de ani când viaţa i s-a schimbat radical. În 3 august 2015, în jurul orei 19:00, când se afla la volanul maşinii sale, pe raza localităţii Baciu, din judeţul Cluj, bărbatul a suferit un sever accident rutier. „În urma apelului efectuat la 112 de către un martor, la locul accidentului a venit un echipaj SMURD”, ne spune Alexandra, fiica lui Alexandru Chiorean. „Tata a ieşit singur din maşină, pe picioarele sale. Iniţial nici nu a vrut să urce în ambulanţă, nu avea alte fracturi sau lovituri. Apoi a acceptat să fie transportat la Unitatea de Primire Urgenţe (UPU) din Cluj-Napoca. În urma investigaţiilor de acolo, s-a descoperit că suferise o fractură de coloană vertebrală. A fost internat la Secţia Neurochirurgie  a Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca abia după opt ore, deoarece nu exista mijloc dee transport disponibil, ni s-a spus”. Ulterior Alexandru Chiorean a ajuns la Secţia Neurologie II, unde i s-a explicat că starea în care se află este gravă şi că trebuie intervenit chirurgical. „Şansele de a nu rămâne paralizat, fără intervenţii chirurgicale erau mai mari, de aceea tatăl meu a hotărât şi a semnat că este de acord să se intervină chirurgical”, mai spune Alexandra. Bărbatul a fost operat de două ori, prima dată pentru a i se fixa vertebrele fracturate, iar apoi pentru a îndepărta un hematom format dupăprima operaţie. S-a intervenit chirurgical din nou. „După cea de a doua intervenţie, tata a fost adus conştient în salon. Ni s-a spus că operaţia a reuşit perfect dar că tata a făcut febră în sala de operaţie”.

Moarte suspectă

Iniţial, evoluţia stării de sănătate după operaţii fiind favorabilă, în urma unor discuţii telefonice dintre medicii din Cluj şi cei din Zalău, se decide externarea. Alexandru Chiorean a fost externat din Cluj la data de 26 august. „Starea pacientului la externare: ameliorat. Evoluţia pacientului: favorabilă”. A fost transferat pe Secţia Neurologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău, conform înţelegerii medicilor curanţi din Cluj cu doctorul Nicolae Bogdan, pe atunci şeful de secţie al Secţiei de Neurologie a Spitalului Judeaţean de Urgenţă Zalău. Recomandările la internare: „regim alimentar de cruţare digestivă, hidratare orală, mobilizare pasivă şi activă, continuarea programului de recuperare medicală şi kinetoterapie, repetarea analizelor de laborator, dispensarizare neurologică şi neurochirurgicală”. În data de 11 septembrie 2015, acesta este externat, iar pe 15 septembrie fiul său îl găseşte mort în casă.

În data de 17 septembrie la solicitarea familiei a fost efectuată autopsia medico-legală, la morga Spitalului Județean de Urgență Zalău, la care au participat, la solicitarea aparţinătorilor, un expert, reprezentanți ai Poliției municipiului Zalău – Biroul de Investigații Criminale, tehnicieni criminaliști şi un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău. Concluziile raportului de expertiză medico-legală arată că „moartea lui Chiorean Alexandru a fost violentă” şi „ea se datorează trombemboliei pulmonare (blocarea unui vas de sânge din plămân, din cauza unui cheag format în interiorul acestuia – n.a.), survenite în urma traumatismului coloanei vertebrale”. După efectuarea autopsiei, la solicitarea familiei, din dorinţa de a afla adevărul despre moartea bărbatului şi de a pedepsi vinovaţii, soţia şi cei doi copii ai lui Alexandru Chiorean înaintează autorităţilor o plângere penală, care a stat la baza constituirii unui dosar de cercetare penală ajuns pe masa procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău.

Lupta pentru dreptate

Şase ani a durat ancheta penală, timp în care oamenii legii au stabilit cu exactitate şi ce s-a întâmplat, şi cine se face vinovat de moartea bărbatului. Prin rechizitoriul din data de 10.11.2021 al Parchetului de pe lângǎ Judecǎtoria Zalău, se reţine: „Fapta inculpatului Bogdan Nicolae care, în calitate de medic curant al victimei Chiorean Alexandru şi şef al Secţiei de Neurologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău, cu ocazia externării acestuia din spital, nu a dispus efectuarea unui examen imagistic, deşi analizele şi situaţia clinică a acestuia impunea acest fapt, conform uzanţelor medicale, nu a prescris tratament anticoagulant, deşi se impunea, conduite care au avut drept urmare decesul acestuia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpă”. Şi, l-au trimis în judecată la Judecătoria Zalău.

Doi ani, dosarul a stat pe rolul instanţei de fond, într-un proces în care Nicolae Bogdan era inculpat iar Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău era parte responsabilă civilmente, fiind instituţia unde era angajat medicul. De cealaltă parte, victimele medicului, soţia, fiul şi fiica lui Alexandru Chiorean, au angajat una dintre cele mai valoroase echipe de avocaţi penalişti din zonă, de la Societatea de Avocaţi „Doseanu@Asociaţii” din Oradea.

Procesul a scos la iveală, printre altele, şi faptul că medicul din Zalău i-a făcut lui Alexandru Chiorean un fel de internare „de trazit”. După cum singur a recunoscut, Nicolae Bogdan a avut două discuţii telefonice cu medicii din Cluj, fiind informat că pacientul urmează a ajunge la Spitalul de Recuperare „Acasă” din Zalău. Dar, cum trasferul nu se putea opera direct din Cluj, s-au înţeles ca Bogdan să-l preia „3-4 zile şi să facă demersuri pentru internarea sa în clinica de recuperare”, după cum se arată în actele de la dosarul cauzei. În concret, aşa a şi procedat: a internat pacientul pe Secţia de Neurologie, apoi l-a externat cu recomandarea de a fi dus la un centru de îngrijiri paliative, „ignorând faptul că este medic specialist neurolog, avea, la acea vreme, funcţia de medic şef Şecţie Neurologie în cadul Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău şi a depus un jurământ la momentul intrării în profesie”.

Într-o altă ordine de idei, autopsia a arătat că una dintre cauzele alterării stării de sănătate a pacientului pe durata spitalizării la Zalău a fost o infecţie masivă cu o bacterie – Clostridium Difficile, infecţie localizată la nivelul operaţiilor suferite la coloana vertebrală. Fiind audiat la Judecătoria Zalău, medicul legist care a făcut autopsia a precizat că „infecţia de la coloana pacientului, având în vedere stadiul infecţiei constatate la necropsie (…), a debutat în spitalele din Cluj” şi că „un asemenea tip de infecţie este posibil să fi debutat în momentul intervenţiei chirurgicale”. Practic, deducţia legistului s-a bazat pe profunzimea infecţiei constatate la autopsie, infecţie care, depistată şi tratată corespunzător la Zalău, nu ar mai fi generat complicaţiile care s-au concretizat apoi în moartea pacidentului. Având în vedere cele constatate la autopsie, legistul a considerat că „era necesară o investigaţie imagistică a pacientului atât la externarea din spitalul din Cluj-Napoca, cât şi la internarea în Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău” a mai reţinut instanţa de fond. Dar, pe durata celor două săptămâni cât l-a avut în grijă pe Alexandru Chiorean, medicul Nicolae Bogdan a manifestat o crasă indolenţă, cu toate că starea pacientului s-a agravat. Nu a făcut niciun demers să afle dacă bărbatul a dobândit vreo infecţie intra sau post operatorie, cu toate că omul prezenta stări febrile şi alte reacţii specifice unei infecţii. „Din analiza întregului material probator existent la dosar, rezultă că inculpatul Bogdan Nicolae a manifestat superficialitate în ceea ce privește investigațiile medicale efectuate pacientului Chiorean Alexandru, cu consecința nediagnosticării afecțiunilor şi a neprescrierii tratamentului adecvat, împrejurări ce au condus la decesul victimei. Lipsa de diligență a inculpatului s-a manifestat și prin stabilirea diagnosticului doar pe baza unor simple bănuieli, fără vreun fundament medical, științific și fără să întreprindă demersuri în scopul de a se asigura cu privire la existența/inexistența examenului imagistic și cu privire la rezultatul acestuia, dar și fără de a se asigura în mod cert de faptul că nu este necesară efectuarea vreunui examen RMN sau CT anterior externării din Spitalul Județean de Urgență Zalău. Totodată, inculpatul nu a prescris tratament cu anticoagulante, deşi acest tratament se impunea. Un medic rezonabil, profesionist, prudent și atent ar fi trebuit să urmeze protocolul medical la simptomatologia și vârsta pacientului, respectiv efectuarea unui examen imagistic RMN măcar la externare şi administrarea tratament anticoagulant”, a mai motivat instanţa Judecătoriei Zalău.

Prima victorie

Judecătorul a mai argumentat astfel: „Conduita medicală omisivă, neglijentă a inculpatului Bogdan Nicolae constă în inacţiunea acestuia în executarea unor acte medicale necesare, respectiv nu a dispus efectuarea unui examen imagistic cu ocazia externării victimei Chiorean Alexandru din spital (examinare care putea arăta că omul avea o infecţie osoasă intervenită în timpuloperaţiei – n.a.), deşi analizele şi situaţia clinică a acestuia impuneau acest fapt, conform uzanţelor medicale, şi nu a prescris tratament anticoagulant la externarea victimei, deşi se impunea, conduite care au avut drept urmare decesul acestuia (…). Urmarea imediată a faptei săvârşite de către inculpatul Bogdan Nicolae constă în decesul victimei Chiorean Alexandru. În exercitarea atribuțiilor sale, inculpatul a încălcat astfel ghidurile și protocoalele terapeutice în vigoare, iar între aceste încălcări și decesul victimei există raport de cauzalitate”.

În concliziile judecătorului se mai arată că însuşi medicul susţine faptul că efectuarea unui examen imagistic era obligatorie înainte de externare, dar cu toate acestea nu l-a făcut, „practic, conduita acestuia echivalând cu o trimitere acasă a pacientului, decizia lui fiind bazată pe presupuneri, or, este evident că existenţa unei presupuneri, nefundamentată pe nicio împrejurare înseamnă, de fapt, existenţa unei îndoieli, dacă nu chiar a unui dezinteres”.

În lumina acestor argumente, bazate pe probele de la dosar, pe 20 februarie 2023 Judecătoria Zalău emite o sentinţă penală prin care-l condamnă pe Nicolae Bogdan, pentru comiterea infracţiunii de ucidere din culpă, la 2 ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata a 4 ani. De asemenea, medicul este condamnat şi la executarea unui număr de 90 de zile de muncă, neremunerată, în folosul comunităţii, interzicerea unor drepturi civile şi interzicerea dreptului „de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii” pentru o perioadă de 4 ani. În ceea ce priveşte pretenţiile civile solicitate de familia defunctului, instanţa acordă daune morale soţiei şi copiilor lui Alexandru Chiorean, în cuantum total de 120.000 de euro, câte 40.000 de euro fiecăruia dintre aparţinători, daune care trebuie plătite de Nicolae Bogdan în solidar cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău şi firma Generali România Asigurare Reasigurare SA, unde medicul avea încheiată o poliţă de malpraxis.

Din nou „la cremenal”

După cum şi era de aşteptat, ambele părţi implicate în proces au atacat sentinţa, în apel. Pe de o parte, familia era nemulţumită de pedeapsă, considerând că 2 ani de închisoare cu suspendare este mult prea puţin pentru cel din cauza cărora murise soţul şi tatăl lor şi au cerut o pedeapsă mai mare, legea permiţând un maxim de 7 ani, dar şi cu executarea pedepsei în regim de detenţie. Adică, medicul vinovat să facă puşcărie. Pe de altă parte, familia a solicitat şi daune morale mai mari.

În cealaltă tabără, medicul acuzat cerea anularea sentinţei, considerându-se nevinovat, aşa cum a şi declarat în audierile instanţelor, iar spitalul vroia să scape de obligativitatea plăţii de daune morale în solidar cu angajatul său.

Potrivit procedurilor legale, o dată contestată prima sentinţă, dosarul a ajuns, la rejudecare, pe masa magistraţilor clujeni de la Curtea de Apel. Desprindem, din documentele instrumentate de instanţă, câteva dintre aspectele cele mai relevante care au conturat şi mai bine starea de fapt şi au întărit argumentaţia primei instanţe, prin care s-a demonstrat fapta penală a medicului Nicolae Bogdan şi, astfel, culpa medicală de malpraxis.

În ceea ce priveşte infecţia contractată de Alexandru Chiorean în timpul operaţiei de la Cluj, nedepistată şi detratată la Zalău, curtea a apreciat că, deşi „medicul curant Bogdan Nicolae nu a fost cel care a efectuat intervenţiile chirurgicale suferite de Chiorean Alexandru, nefiind de specialitate neurochirurg, este, totuşi, un medic specialist neurolog, care nu putea evalua situaţia pacientului doar prin prisma unor discuţii telefonice” avute cu medicii de la Cluj, „ci ar fi trebuit să analizeze în concret evoluţia pacientului, putând constata prezenţa unor escare, evoluţia neurologică nefavorabilă, date clinice sugestive ale unei infecţii rezultând din analizele de sânge”.

Mai mult, judecărorii au apreciat că „inculpatul ar fi trebuit, în calitatea sa de medic specialist neurolog, cu o vastă experienţă în domeniu, să suspicioneze o posibilă infecţie la nivelul focarului neurochirugical şi să dispună efectuarea unor verificări suplimentare înainte de externare şi nu doar a unor analize de sânge din care se puteau releva date clinice sugestive pentru infecție ( VSH, PCR, Leucocite ), ale căror valori puteau fi influenţate de administrarea antibioticelor pentru tratarea infecţiei digestive şi a infecţiei urinare, ci efectuarea unui examen imagistic de tip RMN, aşa cum a stabilit Comisia Superioară Medico-Legală de pe lângă Institutul Național de Medicină Legală «Mina Minovici» din București, care a analizat şi avizat raportul de nouă expertiză medico-legală, suplimentul la noua expertiză medico-legală, formulând precizări proprii”.

Argumentele magistraţilor sunt clare şi fără echivoc. „În condiţiile în care procesul de osteodiscită (o inflamație sau umflare a țesutului osos care este, de obicei, rezultatul unei infecții – n.a) este o consecinţă frecventă a fracturilor de coloana vertebrală şi evoluţia pacientului a fost una nefavorabilă din punct de vedere neurologic, fiind internat cu parestezie (leziuni ale nervilor) şi externat cu paraplegie (paralizia care apare în jumătatea inferioară a corpului), cu toate că a suferit două intervenţii chirurgicale, iar analizele pacientului au oferit indicii despre existenţa unei infecţii, chiar dacă acesta se afla sub tratament antibiotic pentru combaterea infecţiei digestive şi a infecţiei urinare, Curtea consideră nejustificată decizia medicului curant Bogdan Nicolae de a externa victima fără o minimă investigaţie a unei posibile infecţii la nivelul fracturii de coloană vertebrală. În calitatea sa de specialist neurolog, cu o vastă experienţă în domeniu, ar fi putut să conştientizeze riscul de infecţie osoasă şi să ia măsuri pentru a i se asigura pacientului un tratament adecvat, dacă ar fi analizat efectiv situaţia pacientului. Însă, aşa cum putem deduce din chiar declaraţia inculpatului, acesta nici nu a lecturat corespunzător scrisoarea medicală eliberată la momentul transferării pacientului din Cluj-Napoca la Zalău (…). În mod cert, în calitatea sa de medic care a activat foarte mulţi ani într-un spital public, inculpatul cunoştea modalitatea în care trebuie lecturată o scrisoare medicală eliberată într-un alt spital public, cu ocazia externării, sens în care susţinerea sa că a crezut că există o investigaţia imagistică în lucru nu este doar puerilă, ci este chiar una de natură a-l inculpa, a dovedi dezinteresul pe care l-a manifestat în ceea ce priveşte situaţia pacientului Chiorean Alexandru.

Pentru a se evalua culpa inculpatului în efectuarea actului medical de care trebuia să beneficieze victima Chiorean Alexandru în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău interesează mai puţin dacă escarele au apărut pe perioada spitalizării din Cluj-Napoca sau la unitatea medicală din Zalău. Cert este că, pe perioada spitalizării în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău pacientul a prezentat escare la nivel sacral, iar inculpatul a luat cunoştinţă despre existenţa lor, cum recunoaşte prin declaraţia sa. Independent de faptul că infecţia a survenit, cel mai probabil, pe perioada spitalizării în Cluj-Napoca, aşa cum au susţinut ambii experţi care au participat la efectuarea necropsiei, fiind o infecţie veche, medicul curant Bogdan Nicolae, în calitatea sa de doctor care a externat pacientul fără a se asigura că starea sănătăţii sale permite îngrijirea la domiciliu şi care, pe durata spitalizării la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău (26.08.2015-11.09.2015), nu a efectuat niciun fel de investigaţii pentru depistarea unei posibile infecţii la nivelul fracturii vertebrale, cu toate că procesul de osteodiscită este o consecinţă frecventă a fracturilor de coloana vertebrală şi evoluţia pacientului era una nefavorabilă, iar victima i-ar fi cerut să-l mai lase să rămână internat în spital, probabil în considerarea faptului că organismul resimţea nivelul avansat al infecţiei osoase, nu poate fi exonerat de răspundere penală”.

Însă medicul Nicolae Bogdan l-a externat pe Alexandru Chiorean fără investigaţii şi fără să-şi mai bată capul să afle dacă starea de sănătate a omuluimerge sau nu spre bine. Indicaţiile lui Bogdan, la externare, au fost: „internare în Centrul de Ingrijiri „Acasă”, continuarea tratamentului cu vitamine pentru sistemul nervos neurostimulant”.

Curtea de Apel Cluj a constatat astfel că există două inacţiuni ale medicului curant Bogdan Nicolae. Una este „omisiunea de a diagnostica infecţia osoasă pe baza unei examinări imagistice RMN”, iar cealaltă „omisiunea de a prescrie pacientului tratament anticoagulant după externare, acţiuni care, cumulate, au condus la decesul pacientului”. Pentru că în lipsa tratamentului cu anticoagulante, omului i s-a format un cheag de sânge la nivelul plămânului, care i-a pricinuit moartea. „Desigur că o simplă prescripţie de tratament anticoagulant nu ar fi împiedicat rezultatul tragic produs, moartea victimei Chiorean Alexandru, atât timp cât infecţia osoasă nu a fost diagnosticată şi tratată, însă şi această inacţiune a inculpatului a contribuit la decesul victimei”, mai arată judecătorii. „Aşa cum au relevat lucrările de specialitate întocmite în cauză, decesul pacientului s-a datorat în egală măsură stării septice nediagnosticate şi lipsei tratamentului anticoagulant neadministrat după externarea din Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău”. Inculpatul a tratat cu excesivă lejeritate cazul pacientului Chiorean Alexandru, limitându-se la evaluarea situaţiei medicale pe baza celor două discuţii telefonice purtate cu medicii curanţi din Cluj-Napoca, nicidecum prin prisma propriilor cunoştinţe şi a datelor clinice care rezultau din documentele medicale şi simptomatologia concretă.

Superficial şi iresponsabil

Rezumând, Curtea reţine că, în calitate de medic curant al pacientului Chiorean Alexandru, Bogdan Nicolae (foto) nu a procedat, pe durata spitalizării în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău, la efectuarea unui examen imagistic tip RMN vertebro-medular, cu toate că situaţia clinică a pacientului impunea o atare investigaţie, mai cu seamă că s-a constatat prezenţa unor escare şi că, din actele medicale rezultat că nu a fost efectuată o investigaţie prin care să fie verificată o posibilă infecţie osoasă, deşi procesul de osteodiscită este o consecinţă frecventă a fracturilor de coloana vertebrală, iar, cu ocazia externării nu a dispus continuarea tratamentului anticoagulant, inacţiuni care, cumulate, au avut drept consecinţă decesul pacientului”. Infracţiunea care i se impută lui Nicolae Bogdan este una comisă prin omisiune, rezultatul produs – uciderea victimei – fiind consecinţa unor inacţiuni ale inculpatului, a superficialităţii cu care a tratat cazul pacientului Chiorean Alexandru. (…) Inculpatul a manifestat o lipsă de diligenţă care nu poate fi justificată. A tratat cu indiferenţă cazul pacientului Chiorean Alexandru, încălcându-şi obligaţia de mijloace asumată la momentul intrării în profesie, prin aceea că nu şi-a folosit cunoştinţele de specialitate în vederea diagnosticării corecte a pacientului, astfel încât acesta să poată beneficia de tratament corespunzător pentru eliminarea infecţiei osoase şi nici nu i-a prescris tratament anticoagulant la momentul externării, cu toate că datele clinice erau sugestive pentru continuarea tratamentului şi după externare. Aşadar, comportamentul iresponsabil manifestat de inculpat a dus la pierderea unei vieţi omeneşti, cauzând atât de multă suferinţă în familia victimei”.

Cu toate acestea, Curtea a apreciat că pedeapsa aplicată de Judecătoria Zalău este „îndestulătoare”, şi a menţinut sentinţa, în parte, în sensul condamnării lui Nicolae Bogdan la 2 ani de închisoare cu suspendarea executării pe o perioadă de probă de 4 ani. A mai menţinut acordarea de daune morale în cuantum total de 120.000 de euro, câte 40.000 de euro fiecăruia dintre aparţinătorii defunjctului. Însă, Curtea a modificat parţial prima sentinţă, în sensul că i-a ridicat medicului interdicţia de a mai profesa şi interdicţia privind alte drepturi civile, interdicţii instituite de prima instanţă.

Sentinţă este definitivă, a fost emisă vineri, 1 septembrie, şi este una dintre marile victorii obţinute în instanţă pentru dovedirea cazurilor de malpraxis din România.

Sursa informației: bihorjust.ro