Victor Deleu a vazut lumina zilei la 25 mai 1876 în localitatea Pericei. Dupa absolvirea studiilor în domeniul stiintelor juridice, Victor Deleu devine unul dintre principalii lideri national-români din zona simleului, la început de secol XX. A fost încorporat ca ofiter în armata austro-ungara, unde a cazut prizonier la rusi, iar aici, la Darnita, a initiat si a contribuit decisiv la formarea batalioanelor de voluntari ardeleni. A participat la Adunarea de la Alba Iulia, fiind ales secretar al adunarii, membru al Marelui Sfat National al Transilvaniei si secretar general la Resortul Internelor, în cadrul Consiliului Dirigent.
rn
Dupa Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, Victor Deleu se stabileste la Cluj, unde activeaza mai mult pe linia asociatiei fostilor voluntari, fiind ales în functia de presedinte al asociatiei. Totodata, se implica în viata politica, fiind ales deputat al circumscriptiei electorale simleu în toate legislaturile. În aceasta calitate a avut o contributie deosebita în domeniul organizarii Jandarmeriei si Politiei, lege pe care a elaborat-o personal în anul 1929, când P.N.t. se afla la guvernare.
Pentru merite deosebite în activitatea parlamentara a fost decorat cu ordinul "Vulturul României" în grad de comandor. Deasemenea, pentru alcatuirea proiectului de lege a jandarmeriei si a politiei române a fost decorat cu ordinul "Coroana României" în grad de ofiter.
rn
Primar interimar al Clujului
rn
Victor Deleu a fost numit si apoi ales primar al Clujului, perioada cuprinsa între 10 iunie 1932 si 18 noiembrie 1933, când a fost înlocuit de noul guvern liberal. În calitate de primar al celui mai mare oras al Ardealului a depus o intensa opera edilitara, într-o perioada foarte grea, care s-a suprapus marii crize economice. Cu toate acestea, Victor Deleu a gasit caile si modalitatile prin care sa se faca util cetatenilor, punând în practica o serie de initiative economice si social-culturale, pe care populatia municipiului de pe Somes le-a îmbratisat cu mare entuziasm. Ca o încununare a muncii sale în functia de primar al Clujului, regele Carol al II-lea i-a acordat lui Victor Deleu înalta distinctie „Serviciul credincios”, în grad de comandor, pentru meritele sale edilitare deosebite.
Chiar din a doua zi dupa instalarea în functia de primar, Victor Deleu a vizitat proprietatile si institutiile orasului, printre care si cazarma pompierilor, situata la vremea respectiva pe str. Clemenceau.
În seara zilei de 16 iunie, peste 100 de colegi din cadrul fostilor voluntari ardeleni din timpul Primului Razboi Mondial, din judetul Cluj, în frunte cu fanfara din Cluj-Manastur, s-au adunat în fata casei lui Victor Deleu, felicitându-l pentru noua functie.
rn
În primul rând, multumea presei pentru
ca îi sugera „idei si inovatiuni salutare”
rn
Cu toate ca avea un program foarte încarcat, fiind solicitat din toate partile cu audiente, sedinte, etc, Victor Deleu îsi face timp pentru a expune cetatenilor prioritatile mandatului sau, prin intermediul presei, prezentând si un scurt bilant al activitatii desfasurate în cele doua luni de când se afla în fruntea Primariei. În primul rând, multumeste presei pentru ca îi sugerau „idei si inovatiuni salutare” pentru oras, asigurându-i ca la el vor gasi tot timpul „urechi deschise”. De asemenea, afirma ca le va pune la dispozitie informatiile de care vor avea nevoie: „Caci voim sa luam cu dvs. împreuna masurile cele mai eficace pentru dezvoltarea acestui oras. Voim ca împreuna cu opinia publica a Clujului sa creiem un ideal al acestui oras catre care sa tindem. Voim ca Clujul sa aiba si el renumele sau, prestigiul sau”. Da exemplul oraselului Turda, care avea câteva branduri, precum „friptura de Turda” sau „turta de Turda”. Aminteste, însa, ca activitatea si prerogativele unei comisii interimare erau limitate. Printre altele, nu putea contracta împrumuturi. Cu toate acestea, era constient ca fara continuitate si munca în folosul cetateanului nu se puteau face progrese însemnate.
rn
Impotriva demagogiei si populismul
rn
Victor Deleu se manifesta împotriva demagogiei si populismul în administratia locala si în discursul public, care prindeau teren în rândul populatiei datorita crizei economice profunde prin care trecea tara noastra si întregul mapamond. Propune ca pentru transparenta decizionala în cheltuirea banului public, bugetul orasului sa fie discutat împreuna cu reprezentantii populatiei si ai presei, ceea ce credem ca era o premiera în politica româneasca.
În doar doua luni de zile, bilantul activitatii lui Victor Deleu în fruntea Primariei orasului Cluj însemna „ordine în finantele orasului, curatenie publica exemplara, parcurile si strandul transformate în adevarate locuri de recreatie pentru cetateni”. Consilierii îsi cunosteau menirea pentru care au fost numiti, îndatoririle si obligatiile pe care le aveau fata de cetatenii orasului, dar mai ales ca în fruntea Primariei se afla „un primar cinstit si cu pricepere pentru a conduce soarta unui oras” precum Clujul, cu pretentii de Capitala a Ardealului. Jurnalistii au vizitat numeroase cartiere atât în centru cât si la periferie si au ramas placut impresionati de curatenia orasului: „Pretutindeni se vede mâna îngrijitoare, se vad urmele straduintii de a se da strazilor aspectul occidental”.
Locurile de recreere a constituit o prioritate principala a noii comisii interimare, având în vedere faptul era vara. Pentru ocrotirea parcurilor s-a înfiintat Politia parcurilor, cu angajati recrutati din cadrul functionarilor inferiori ai Primariei, deci fara cheltuieli în plus.
O alta masura a fost cea a restaurarii turnului-bastion al zidului cetatii de la capatul strazii Baba Novac si decretarea lui ca monument istoric, care urma sa fie transformat în muzeu. De asemenea, s-au dat dispozitii pentru repararea altor monumente, printre care si statuia lui Matei Corvin.
Pentru prima data, poate, se elaboreaza un plan de sistematizare a orasului Cluj. Se înfiinteaza o noua comisie tehnica de aliniere si coordonarea planurilor de dezvoltare oraseneasca, condusa de inginerul A.T. Muresanu, unul dintre viceprimari.
Prin firea lui sobra si organizata, Victor Deleu respingea orice lucru facut în pripa, fara o documentatie temeinica. Astfel, în cadrul Comisiei de sistematizare, legat de pavarea strazilor, afirma urmatoarele: „Nu sunt adeptul lucrarilor improvizate, adica a lucrarilor facute pe jumatate, fara nici un fel de program”. Clujul trebuia sa devina, spune el, „un oras modern, bine organizat, un model de buna administrare publica”.
rn
Oamenii strazii au primit o gospodarie a lor
rn
O masura sociala importanta luata de catre Primarie a fost cea adoptata în sedinta din 13 septembrie 1932, când s-a aprobat constructia de case noi, în special în cartierele muncitoresti. A fost gasita solutia unui loc ideal de cazare pentru oamenii strazii din Cluj. De asemenea, pentru batrânii si saracii orasului, care erau cazati într-un imobil vechi si insalubru. Noua locatie se gasea la Tarcia-Apahida, unde exista un vechi conac si 15 jugare de gradini de zarzavat, care prin expropriere a devenit ferma a municipiului. Ea era situata în apropierea râului Somes, de unde se putea iriga prin sisteme moderne. Primaria le promitea oamenilor strazii ca tot ce vor produce aici le va apartine. Pentru recreere si miscare în aer liber, de gradinarit se puteau ocupa si batrânii de la azil, în plina natura, verdeata si flori. Vechile cladiri din Piata Carolina, unde fusesera cazati înainte batrânii, au fost demolate si în locul lor s-a amenajat o frumoasa piata.
Un alt program social inedit la ora respectiva, dar care astazi este generalizat la nivelul întregii tari, a fost acordarea unei cesti de lapte si câte un corn sau bucata de pâine elevilor saraci de la scolile primare din Cluj.
Pentru înviorarea vietii comerciale si industriale a orasului Cluj, Victor Deleu si echipa sa din cadrul Comisiei Interimare initiaza organizarea unor expozitii de mostre si târguri, care sa atraga cât mai multe persoane din Ardeal si chiar din întreaga tara.
rn
Primar ales al Capitalei Transilvaniei
rn
La alegerile locale din 6 martie 1933, lista cartelata a P.N.t., în fruntea careia se gasea Victor Deleu, a obtinut peste 70% din voturile electoratului clujean.
În sedinta Consiliului Local de la începutul lunii octombrie 1933, Victor Deleu a prezentat un plan pentru distribuirea de curent electric pentru orasele din nordul Ardealului si cele din jurul Clujului de la Uzina Electrica din Cluj. Se crea, astfel, un inel circular de distributie a curentului electric.
O ultima mare realizare a lui Victor Deleu în functia de primar al Clujului, înainte de a fi schimbat politic de noul guvern liberal, a fost definitivarea lucrarilor la Catedrala Ortodoxa si sfintirea ei, pe data de 5 noiembrie 1933, eveniment istoric de mare anvergura la care a participat si regele Carol al II-lea.
rn
Trecerea în eternitate si posteritatea
rn
Activitatea deosebita a lui Victor Deleu în fruntea urbei de pe Somes nu a fost uitata nici chiar de adversarii sai politici. În momentul trecerii lui în eternitate, la cumpana anilor 1939/1940, primarul Sebastian Bornemisa, care fusese schimbat din functie la primul sau mandat chiar de Victor Deleu, îi acorda un loc de onoare în Cimitirul Municipal din Cluj. De asemenea, acelasi primar, la 4 iunie 1940, semna decizia de schimbare a numelui strazii inginer Poczy din Cluj, în cea de Dr. Victor Deleu.
În concluzie, se poate afirma ca Victor Deleu a fost o mare personalitate din generatia Marii Uniri, care-si are originile în Salajul istoric si ne aduce faima. Acum când sarbatorim cu totii Anul Centenar, se cuvine sa-i cinstim memoria asa cum se cuvine.
rn
Sursa informatii si fotografii: Serviciul Judetean al Arhivelor Nationale Salaj, fond Colectia familiala Deleu.
About Author
