Vești bune de la Bruxelles: Comisia cere extinderea spațiului Schengen

3
354

Comisia Europeană a prezentat, miercuri, o nouă strategie pentru a face cea mai mare zonă de călătorie gratuită din lume – spațiul Schengen – mai puternică și mai rezistentă.

Daniel Buda: Schengen – o rană deschisă a României

Potrivit europarlamentarului PNL Daniel Buda, Comisia Europeană solicită aderarea României la spațiul Schengen.

”Schengen nu este complet fără toate statele membre! Un Schengen mai incluziv va fi un Schengen mai puternic și mai sigur în fața situațiilor de criză! Comisia Europeană a solicitat Consiliului extinderea Spaţiului Schengen, prin includerea României, Bulgariei şi Croaţiei. Strategia Schengen a Comisiei Europene propune o nouă cale de urmat care să asigure securitatea și mobilitatea cetățenilor UE, sporind în același timp rezistența Schengen la provocări. Aderarea României la spațiul Schengen este o rană deschisă a României, iar țara noastră trebuie să se bucure de toate drepturile depline. Aderarea la spaţiul Schengen nu constituie doar un drept al României, ci şi o obligaţie a Uniunii Europene. Țara noastră îndeplinește toate condițiile tehnice și este un stat furnizor de securitate și stabilitate în regiune. Salut această strategie a Comisiei Europene privind extinderea Spațiului Schengen. România este Uniunea Europeană, iar Uniunea Europeană este România, iar sub acest aspect, România trebuie să se bucure de avantajele apartenenței la Spațiul Schengen”, spune europarlamentarul sălăjean.

3,5 milioane de oameni trec zilnic granițele între statele UE

Spațiul Schengen găzduiește peste 420 de milioane de oameni din 26 de țări. Eliminarea controalelor la frontierele interne dintre statele Schengen este o parte integrantă a modului de viață european: aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen și lucrează în altul. Oamenii și-au construit viața în jurul libertăților oferite de spațiul Schengen, 3,5 milioane de oameni trecând zilnic între statele Schengen.

Fluxul liber de persoane, bunuri și servicii se află în centrul Uniunii Europene și este esențial pentru recuperarea Europei după criza coronavirusului. Cu Strategia propusă, Comisia face bilanțul provocărilor cu care s-a confruntat spațiul Schengen în ultimii ani și stabilește o cale de urmat care să mențină beneficiile Schengen. Este necesară o acțiune comună la nivelul Uniunii pentru ca statele membre să facă față provocărilor actuale, susține Comisia.
Fundamentarea bunei funcționări a spațiului Schengen se susține pe trei piloni: gestionarea eficientă a frontierelor externe ale UE, consolidarea măsurilor interne pentru a compensa absența controalelor la frontierele interne, în special în ceea ce privește cooperarea polițienească, securitatea și gestionarea migrației și asigurarea unei pregătiri solide și guvernare, inclusiv finalizarea Schengen. Pentru a încuraja încrederea reciprocă în punerea în aplicare a normelor Schengen, Comisia prezintă și o propunere de revizuire a mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen.
Ce cuprinde noua strategie de aderare la spațiul Schengen?
Strategia propusă de Comisia Europeană vizează asigurarea unei gestionări eficiente a frontierelor externe ale UE, prin desfășurarea în curs a corpului permanent de pază de frontieră și de coastă european; interoperabilitatea sistemelor informaționale pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023; și o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie. Comisia solicită, de asemenea, co-legiuitorilor să adopte rapid noul Pact privind migrația și propunerea de azil privind examinarea persoanelor care traversează fără autorizație.
De asemenea, strategia prevede consolidarea internă a spațiului Schengen, deoarece cooperarea strânsă între statele membre în ceea ce privește prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa securității este crucială pentru a susține și a compensa absența controalelor la frontierele interne. Noile inițiative vor include un Cod de cooperare polițienească al UE, modernizarea cadrului „Prüm” pentru schimbul de informații privind ADN-ul, amprentele digitale și înregistrarea vehiculelor, dar și extinderea utilizării informațiilor avansate pentru pasageri la zborurile intra-Schengen. Noul Pact privind migrația și azilul, odată adoptat, va stabili, de asemenea, o abordare comună pentru gestionarea migrației, un element important pentru buna funcționare a spațiului Schengen.
Un alt aspect vizează îmbunătățirea pregătirii și guvernanței: Comisia propune să revizuiască mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen. De asemenea, va convoca forumuri Schengen regulate pentru a încuraja dialogul politic privind abordarea provocărilor comune, pe baza rapoartelor anuale privind statutul Schengen. La sfârșitul acestui an, Comisia va propune revizuirea Codului frontierelor Schengen pentru a spori rezistența Schengen la amenințări grave, asigurând o coordonare strânsă și introducând garanțiile necesare, astfel încât reintroducerea controalelor la frontierele interne să rămână o măsură de ultimă instanță. De asemenea, Comisia va prezenta un plan de urgență care să permită reactivarea sistemului de succes Green Lanes pentru traficul de mărfuri neîntrerupt în caz de viitoare crize. În cele din urmă, Comisia va lansa un dialog cu statele membre pentru a aborda reintroducerile pe termen lung ale controalelor la frontierele interne.

Aspectul care ne interesează în primul rând pe noi este cel privind mărirea spațiului Schengen. Potrivit Comisiei, viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către acele state membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul Schengen, cum este și România. Aceasta este atât o așteptare legitimă, cât și o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare, punctează oficialii europeni.

Un mecanism de evaluare revizuit pentru încrederea sporită

Pentru a încuraja încrederea comună în punerea în aplicare a normelor Schengen și pentru a se asigura că orice deficiențe sunt identificate și remediate rapid, Comisia propune să revizuiască mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen. Modificările includ accelerarea procesului de evaluare, precum și o procedură rapidă în caz de deficiențe semnificative care ar putea pune Schengen în ansamblu în pericol. De asemenea, se va acorda mai multă atenție politică evaluărilor Schengen, deoarece rezultatele acestora vor fi incluse în raportul anual privind statul Schengen și vor fi discutate cu Parlamentul European și Consiliul. Mecanismul revizuit include o monitorizare îmbunătățită pentru respectarea drepturilor fundamentale.

Scurtă retrospectivă Schengen

Acum 36 de ani, cinci state membre au fost de acord să elimine controalele la frontieră între ele. Astăzi, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne găzduiește peste 420 de milioane de oameni din 26 de state europene. Spațiul Schengen este compus din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, României, Croației, Ciprului și Irlandei. De asemenea, include patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Regulile Schengen necesită o actualizare pentru a le adapta la provocările în evoluție. Pentru a construi un spațiu Schengen mai rezistent, președintele von der Leyen a anunțat în discursul său despre starea Uniunii din septembrie, anul trecut, că Comisia va prezenta o nouă strategie pentru viitorul Schengen.

Această strategie se bazează pe consultări extinse cu deputații din Parlamentul European și miniștrii afacerilor interne, reuniți în cadrul Forumului Schengen din noiembrie 2020 și mai 2021.

3 COMENTARII

  1. Retardatii din Bruxelles nu sint constienti de coruptia din Romania si restul statelor balcanice? Pe de alta parte masinile furate in west vor putea fi aduse in tara fara problema.

  2. O ciorba de potroace reincalzita !
    Olanda are pica pe noi, ca nu a fost chemata la ospatul transarii animalului.
    Trecerea la euro nu se doreste de catre jiongleorii Xescu.

    De fapt miza este Croatia, si fraierii s-au prins ca Romania are o stampila care le lipseste : dreptul de veto.
    Restul sunt abureli din asfalt, dupa atata ploaie binecuvantata. om trai si n’om vedea

LĂSAȚI UN MESAJ

NOTA: sunt interzise injuriile, incitarile la ura ori violenta, cuvintele obscene si atacul la persoana.

Publicatia „Graiul Salajului” nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revenind integral autorului comentariului.

Orice persoana care se considera prejudiciata de continutul unui comentariu, are posibilitatea sa solicite stergerea comentariului respectiv, in baza unei cereri in acest sens, transmise pe adresa de email a redactiei, graiulsj@unisys.ro.

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.