ianuarie 29, 2023

Turismul, una dintre alternativele pentru dezvoltarea comunei Cuzaplac

Faptele, de la poveste au pornit
Roadele muncii din ultimii ani ale echipei din administratia locala a comunei Cuzaplac au ajuns sa fie cunoscute pana la marginile judetului. Reusitele se vad in fiecare din satele comunei, concretizate in investitii mari, finantate cu fonduri externe, de la bugetul de stat ori de la bugetul local. Cele mai importante dintre acestea sunt alimentarea cu apa, cu fonduri de la Banca Mondiala, trei lucrari de pietruiri de drumuri prin Fondul Roman de Dezvoltare Sociala, o reabilitare de drum prin programul SAPARD, refacerea si intretinerea a sase camine culturale, centrul de zi pentru copii, noul sediu de primarie, modernizarea unitatilor de invatamant sau a lacaselor de cult. Obiective jalonate in urma cu ceva vreme in planul de dezvoltare locala, document care, dupa cum au dovedit cei din Cuzaplac, nu a ramas doar o poveste frumoasa scrisa pe un teanc de hartii. Din cele aflate de la primarul comunei, dl. Mircea Pop, in momentul de fata, primaria are, din nou, in curs de finalizare o astfel de documentatie: Strategia de dezvoltare a comunei pentru perioada 2009-2015, care asteapta si girul consilierilor locali. Strategia, la care si-au dat concursul atat salariatii primariei, cat si cadrele didactice, agenti economici, preoti, cuprinde obiectivele pentru urmatorii ani in infrastructura, servicii, invatamant, turism, servicii, ordine si liniste publica, diverse facilitati pentru populatie.
O alta fata a localitatilor din perspectiva proiectelor
In acest an, primarul Mircea Pop spera ca vor fi accesate finantari si vor demara mai multe lucrari, cu bani prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, sau de la stat. Primul obiectiv care va fi finalizat chiar in aceasta perioada este documentatia pentru proiectul tehnic pentru canalizarea satelor Galaseni, Petrindu, Tamasa, si Cuzaplac si construirea unei statii de epurare in centrul de comuna. Intre prioritati, prim-edilul a mai mentionat: extinderea cu 3 km a retelei actuale de apa in zona Bozolnic (din Cuzaplac) pentru 25 de gospodarii; asfaltarea drumului comunal la Mierta; construirea unui camin cultural nou la Cuzaplac (cel vechi fiind pe lista imobilelor solicitate pentru retrocedare); reabilitarea caminului cultural din Mierta; finalizarea asfaltarii unui kilometru de drum pe DC135 la Galaseni. In satul Tamasa sunt in curs de finalizare lucrarile pentru reabilitarea si modernizarea caminului cultural, pentru care s-au cheltuit 3,5 mld lei vechi de la bugetul local. Din acesti bani s-a inlocuit tamplaria, geamurile si usile, s-au amenajat grupuri sanitare, s-au montat tavane false, au fost inlocuite instalatiile electrice si s-a introdus sistemul de incalzire centrala, urmand a fi refacut acoperisul si montata fosa septica. Recent, au fost finalizate lucrarile de reabilitare si modernizare a dispensarului uman din Cuzaplac. Pentru inlocuirea acoperisului, usilor si geamurilor, realizarea instalatiilor sanitare si electrice, tavanele false, sistemul de incalzire centrala, s-au cheltuit 3,8 mld lei. Aceste demersuri vor avea ca finalitate atragerea unui medic de familie in comuna, pentru cei 2.600 de localnici.
Publicatia locala, deja la a cincea aparitie
Nu mai e un secret faptul ca la Cuzaplac, in toamna anului trecut (in luna octombrie) a fost lansata publicatia ^Cuzaplac, inainte”, care a prins cheag, la initiativa unui cadru didactic olandez, dl. Hans DeGraaf, membru al echipei partenere din Aalten. Fondurile au fost atrase prin “Proiectul European”, cu finantare din Malta, de catre Asociatia “Cuzaplac, inainte”. Presedintele acestui ONG, dna. prof. Laura Puscas, a mentionat ca prin proiect se asigura sustinerea financiara a 16 editii, si totodata, din aceeasi sursa, s-a platit aparatura de specialitate. Ziarul apare o data pe luna si este distribuit la fiecare casa, din toate satele apartinatoare comunei, de catre elevii din Cuzaplac. In paginile lui, cititorii, de toate varstele si categoriile sociale, pot afla noutati locale care-i privesc, de la primarie si consiliul local, din agricultura, politie, scoala, sanatate, viata spirituala, ori din sfera problemelor sociale. Echipa care s-a alaturat demersurilor publicistice de la Cuzaplac este formata din cadrele didactice din comuna, cadre medicale si clerici. Cadrele didactice, dupa cum am aflat de la dna. Puscas, mai sunt implicate si intr-un proiect Comenius multilateral, in parteneriat cu Scoala Gimnaziala din Almasu, o scoala din Olanda (care este si coordonatorul proiectului), precum si o scoala din Germania. Aceasta initiativa vizeaza cunoasterea problemelor sociale ale elevilor din unitatile de invatamant partenere, nivelul lor de pregatire, aducerea lor la un stadiu de pregatire mai bun, legarea de prietenii intre diferite etnii, deschiderea spre comunitati europene.
Sanse la o viata mai demna
Vorbind de problemele sociale si de copii, primarul Mircea Pop ne-a dezvaluit faptul ca Centrul de zi pentru 30 de copii de la Petrindu nu va fi singura unitate sociala de pe raza comunei. La Mierta se va infiinta un centru asemanator, pentru copii din satele Cuzaplac, Mierta si Tamasa. Cladirea, imobilul scolii primare din Mierta, ar putea fi reabilitata printr-un program al Ministerului Educatiei. Un centru de zi, asa cum aprecia primarul, este “nu doar o mana intinsa celor defavorizati de soarta, care aici se vor pregati dupa orele de curs, si vor beneficia de hrana si ingrijire, ci si o sansa de a vedea si invata cum se utilizeaza un calculator”.
Intrebat daca nu si-ar gasi locul, aici, in comuna si un centru pentru varstnici, asa cum mai demult a fost lansata ideea, seful administratiei locale a fost de parere ca momentan, cele mai eficiente servicii ar fi cele oferite la domiciliu. “Intentionam sa derulam, in parteneriat cu scoala, primaria, dispensarul, bisericile, anchete sociale, pentru a cunoaste nevoile exacte ale celor de acasa. Avem peste 60% din populatie varstnici, care-si duc cum pot, de azi pe maine, batranetile. Desigur ca ar fi binvvenit un centru social pentru ei, unde nu ar fi singuri, dar in acelasi timp, sa nu uitam ca parintii si bunicii nostri sunt invatati la casele lor. Le-ar fi greu sa se mute in alta locatie. Si, pe de alta parte, un singur centru, cu siguranta nu ar raspunde tuturor nevoilor sociale pe care le avem. Nu am putea gazdui poate decat 20-30 de persoane, in timp ce pe lista de asteptare am avea de cateva ori pe-atata. Speram sa atragem voluntari si in acelasi timp sa putem sustine prin primarie personal pregatit, care sa le acorde sprijin zilnic, sa-i poata consulta, sa le duca medicamente, sa le faca focul, sa le deschida usa casei”.
Astazi e liniste. Maine? Poate vin turistii…
La Cuzaplac, ca-n mai toate comunitatile rurale romanesti, e multa liniste. Marea parte a populatiei e imbatranita, iar agentii economici sunt putini. Asa cum remarca si prim-edilul, majoritatea localnicilor traiesc din pensii. In afara de ei, vreo 200 de persoane fac naveta la Cluj, unde sunt angajati la diverse firme de contructii, alti 8 sunt angajati prin Legea 76 pentru activitati de gospodarire comunala, intretinerea drumurilor, aprovizionare cu lemne, 10 sunt la serviciul de alimentare cu apa din primarie si 7 in aparatul propriu. Din agricultura, chiar daca din cea de subzistenta traiesc foarte multi, doar 25 activeaza la ferme (trei pentru vaci si una pentru oi). In rest, cateva magazine si o cariera de alabastru la Galaseni, care functioneaza periodic. De ce numai atat? Domnul Mircea Pop a explicat ca desi au fost oferite facilitati intreprinzatorilor (terenuri gratuite), desi s-a pus la punct infrastructura, este apa, sunt drumuri bune, se pare ca zona nu e atractiva deloc. Credem ca pentru a scapa de acest… anonimat economic, am putea dezvolta turismul, in perimetrul localitatilor Stobor, Cubles, Galaseni si Mierta, care se constituie intr-o zona cu un deosebit potential agroturistic. Aici ar putea fi valorificate fructele de padure, traseele spre lacasele de cult (biserica de lemn de la Mierta sau biserica de piatra din Petrindu), dar si un muzeu etnografic, actiuni de vanatoare daca am constitui aici un fond particular de vanatoare pe care sa-l populam cu animale”. Toate aceste idei sunt si ele cuprinse in planul strategic de dezvoltare a comunei. Si credem ca au sansa de a prinde contur intr-o buna zi, asa cum au avut si obiectivele din strategiile anterioare, care au schimbat fata satelor comunei.

Lasă un răspuns

NOTA: sunt interzise injuriile, incitările la ură ori violență, cuvintele obscene și atacul la persoană. Publicația „Graiul Sălajului” nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revenind integral autorului comentariului. Orice persoană care se consideră prejudiciată de conținutul unui comentariu, are posibilitatea să solicite ștergerea comentariului respectiv, în baza unei cereri în acest sens, transmise pe adresa de email a redacției: graiulsj@unisys.ro

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sari la conținut