septembrie 26, 2022

Trei surse noi de venituri la bugetul Uniunii Europene

Noutățile de la Bruxelles, la început de an, ni le aduce europarlamentarul sălăjean Daniel Buda (PNL): Comisia  Europeană propune următoarea generație de resurse proprii ale UE. Potrivit europarlamentarului român, Comisia Europeană a propus instituirea următoarei generații de resurse proprii pentru bugetul UE prin prezentarea a trei noi surse de venituri. Prima se bazează pe veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii (ETS), a doua se bazează pe resursele generate de mecanismul propus al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, iar a treia se bazează pe cota din profiturile reziduale ale întreprinderilor multinaționale care vor fi realocate statelor membre ale UE în temeiul recentului acord OCDE/G20 privind realocarea drepturilor de impozitare („Pilonul unu”). În perioada 2026-2030, se preconizează că aceste noi surse de venituri vor genera, în medie, un total de până la 17 miliarde euro anual pentru bugetul UE.

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii

”Pachetul <Pregătiți pentru 55> din iulie 2021 vizează reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră în UE cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu 1990, pentru a rămâne pe calea cea bună în vederea atingerii neutralității climatice până în 2050. Acest pachet include o revizuire a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii. În viitor, comercializarea certificatelor de emisii se va aplica și sectorului maritim, va crește licitarea certificatelor pentru aviație și va fi instituit un nou sistem pentru clădiri și transportul rutier. Pachetul financiar total al fondului corespunde, în principiu, unei sume echivalente cu aproximativ 25 % din veniturile preconizate din noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier”, explică Daniel Buda.

Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon

”Obiectivul mecanismului de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, pe care Comisia l-a propus de asemenea în iulie 2021, este de a reduce riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon prin încurajarea producătorilor din țările din afara UE să își înverzească procesele de producție. Acesta va stabili un preț al carbonului la import, care să corespundă cu prețul care ar fi fost plătit în cazul în care mărfurile ar fi fost produse în UE. Acest mecanism se va aplica unei selecții specifice de sectoare și este pe deplin compatibil cu normele OMC. Comisia propune alocarea către bugetul UE a 75 % din veniturile generate de acest mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Veniturile pentru bugetul UE sunt estimate la aproximativ 1 miliard euro pe an în medie pentru perioada 2026-2030 (0,5 miliarde euro în medie în perioada 2023-2030). Nu se preconizează că Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon va genera venituri în perioada de tranziție din 2023 până în 2025”, precizează europarlamentarul originar din Sălaj.

Reforma cadrului internațional în materie de impozitare a societăților comerciale

La 8 octombrie 2021, peste 130 de țări care sunt membre ale Cadrului incluziv al OCDE/G20 privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor au convenit asupra unei reforme a cadrului fiscal internațional: o soluție bazată pe doi piloni pentru combaterea evaziunii fiscale, care vizează asigurarea faptului că profiturile sunt impozitate acolo unde are loc activitatea economică și crearea de valoare. ”Țările semnatare reprezintă peste 90 % din PIB-ul mondial. Pilonul unu al acestui acord va realoca țărilor participante din întreaga lume dreptul de a impozita o parte din așa-numitele profituri reziduale provenite de la cele mai mari întreprinderi multinaționale din lume. Comisia propune o resursă proprie echivalentă cu 15 % din cota profiturilor reziduale ale întreprinderilor care fac obiectul domeniului de aplicare, care vor fi realocate statelor membre ale UE. Comisia s-a angajat să propună o directivă în 2022, odată ce detaliile acordului-cadru incluziv al OCDE/G20 privind Pilonul unu vor fi finalizate, pentru a pune în aplicare acordul din cadrul Pilonului unu în conformitate cu cerințele pieței unice. Acest proces este complementar Directivei privind Pilonul doi, pentru care Comisia a adoptat astăzi o propunere separată. În așteptarea finalizării acordului, veniturile pentru bugetul UE s-ar putea ridica la aproximativ 2,5 – 4 miliarde euro pe an”, precizează oficialul român.

Lasă un răspuns

NOTA: sunt interzise injuriile, incitările la ură ori violență, cuvintele obscene și atacul la persoană. Publicația „Graiul Sălajului” nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revenind integral autorului comentariului. Orice persoană care se consideră prejudiciată de conținutul unui comentariu, are posibilitatea să solicite ștergerea comentariului respectiv, în baza unei cereri în acest sens, transmise pe adresa de email a redacției: graiulsj@unisys.ro

Adresa ta de email nu va fi publicată.