O firma din Baia Mare ai caror actionari sunt din Salaj este dispusa sa investeasca un milion de euro in modernizarea Bailor Bizusa, o statiune care altadata facea cinste Salajului, iar acum este o pragina. Salajenii care vor sa readuca la viata Baile Bizusa sunt Luminita si Alexandru Marcel din Zalha si cumnatul lor Bande Muresan Alin Vasile din Dabaceni, comuna Ileanda.
Primarul comunei Ileanda, Cornel Lar, spera ca odata cu sosirea noilor proprietari ai restaurantului de la Bizusa, brandul Bizusa sa redevina ce a fost odata. Din discutiile cu investitorii am inteles ca isi doresc sa inceapa in cel mai s curt timp lucrarile de reamenajare a spatiului, cu o noua ahitectura si multiple oportunitati ce vor fi destinate atat turistilor cat si localnicilor. “n acest sens viitorii proprietari au depus pe 17 martie la primarie documentele pentru certificatul de urbanism. Crearea de noi locuri de munca, diversificarea serviciilor catre clienti, profesionslism si responsabilitate sunt cateva din devizele noilor investitori.
Modernizarea se incurca in birocratie
Sufletul acestei investitii este Luminita Damian. Ea a avut amabilitatea sa detalieze planul de modernizare a Bailor Bizusa. “n primul rand se va darama tot ceea ce nu-i solid. “n vechiul restaurant, dupa modernizare va fi o sala de nunti cu 400 de locuri, o pensiune si o sala de restaurant. Actualul corp al restaurantului va fi etajat, la etaj se vor amenaja cateva camere pentru cazarea turistilor. Baile vechi, inchise de multa vreme, vor fi redeschise si reamenajate, incat sa devina o baza de tratament moderna. Dorim sa cumparam si vila de langa bai, dar deocamdata ea este garantie la CEC Bank din Satu Mare. Ne-am inteles cu primaria din Ileanda sa achizitionam cateva terenuri din jurul bailor pentru a le transforma in locuri de agrement. Si terenul de peste drum de restaurant intentionam sa-l cumparam pentru a-l transforma in parcare. Luminita Demian mai spune ca pana la sfarsitul anului vor sa investeasca 500.000 de euro, ca in final investitia sa fie de un milion de euro. “Noi am incepe lucrul cat mai repede, dar ne incurca hartiile, aprobarile, birocratia”, a spus in final Luminita Demian.
Viorel Stiube a distrus statiunea in doi ani
La ora actuala exista doar o baza de tratament cu amenajari interioare (circuit inchis pentru pensionari) intr-un hotel cu 110 locuri. Este baza de tratament a Casei Nationale de Pensii. Pana prin anii @93 ai secolului trecut, la Bizusa era un Complex turistic, care apartinea Oficiului Judetean de Turism. A venit mai apoi moda privatizarii si complexul a picat pe mana omului de afaceri bihorean Viorel Stiube. “n mai putin de doi ani complexul turistic de la Bizusa a fost pus la pamant, dupa cum la pamant a fost pus si intreg Oficiul Judetean de Turism. Ce-i drept, Stiube s-a ales cu 16 ani de inchisoare, pentru mai multe cate le-a facut, dar pagubele au fost imense. “ncercari de a pune pe picioare Baile de la Bizusa au mai fost in ultimii 20 de ani, dar nici una n-a avut sorti de izbanda fie ca proprietarii nu au avut in fata ochilor decat profit fara investitie, fie ca unii dintre ei au decedat intre timp.
Un potential nepretuit
Bizusa este situata in estul judetului Salaj, la circa 240 de metri altitudine, pe Valea Somesului, in imediata apropiere a localtatii Ileanda, pe drumul national 1C. Temperatura medie anuala se incadreaza intre 6 – 8 grade Celsius. {inutul este locuit neintrerupt din vechime. Localitatea a fost atestata documentar pentru prima data in 1564. Statiunea este situata la 300 de metri fata de localitatea Ileanda, pe versantul stang al vaii numite Secatura. Este o statiune cu caracter permanent unde au fost puse in evidenta straturi acvifere de adancime cu ape slab mineralizata. Apa minerala izvoraste din mai multe stanci din valea Secaturii. Apa minerala este amintita ca amenajare cu interes local din 1932 fiind captata in doua izvoare prin intermediul unei statii de pompare. Apa este sulfuroasa, sulfata, foarte slab clorurata, calcica, sodica, magnezica. Statiunea Bizusa Bai are partu surse de apa rece/termala (trei forate si una naturala semitermala la 19 grade Celsius. Caracteristic pentru aceste ape este prezenta gazelor H2S si CO2. Hidrogenul sulfurat are valori de 0,7 miligrame pe litru in sonde si 4,2 miligrame in izvoare sI este compusul care confera calitati deosebite acestor ape atat pentru cura interna in afectiuni hepato-biliare, de nutritie si urinare, iar in cura externa afectiuni ale aparatului locomotor, reumatism, sechele post traumatice sI afectiuni ale sistemului nervos periferic.
About Author
