Tradiția Paștelui

Sarbatoarea Paștelui este pentru români, alaturi de Craciun, cea mai importanta din an, pentru care fiecare familie se pregatește cu mult timp înainte, unii prin post ținut cu evlavie.
În biserica ortodoxa oamenii se pregatesc pentru întâmpinarea sarbatorilor de Paști prin „postul Paștelui” numitși „Postul Cel Mare”, post care dureaza 48 de zile. Ultima saptamâna din Postul Paștelui se numește „Sapta-mâna Patimilor”și începe în duminica Floriilor, când se comemoreaza intrarea lui Iisus în Ierusalim. „Saptamâna Patimilor” comemoreaza prinderea lui Iisus, crucificareași moartea Lui. În aceasta ultima saptamâna, de luni pâna joi se comemoreaza ultima masa, prindereași închiderea lui Iisus. Ziua de joi se numește „Joia Mare”. Vineri, numita „Vinerea Mare”, se comemoreaza crucificareași moartea lui Iisus pe cruce. În aceasta zi se ține „post negru”, adica nu se manânca nimic. În Saptamâna Mare, credincioșii merg la spovedanieși la împartașanie, pentru a se pregati pentru a lua Paști (vinși prescura, sfințite). Sâmbata noaptea, la ora 24.00, preoții oficiaza slujba de Înviere. Credincioșii, cu mic cu mare, merg sa ia Lumina. Lumina Sfânta este adusa de la Biserica Sfântului Mormânt din Țara Sfânta.

Paștele greco-catolic
în satul lui Iuliu Maniu

În acest an, Biserica Catolica sarbatorește Paștele în aceeași zi cu Biserica Ortodoxași Biserica Greco-Catolica. Preotul Cristian Borz, parohul Bisericii Greco-Catolice din Badacin, ne-a istorisit care este tradiția religioasa la greco-catolici de Paști. „În Joia Mare din Saptamâna Patimilor, la slujba de dimineața se oficiaza liturghia Sfântului Vasile. Este ziua în care se sfințește pâineași vinul. Fiecare familie aduce al biserica câte doua prescuriși doua sticle de vin pentru a fi sfințite. Câte o prescurași o sticla de vin o duc apoi fiecare acasa, iar restul ramân la biserica. Membrii Consililui Parohial taie prescura, o amestecași, sâmbata seara, înainte de slujba de Înviere, o amesteca cu vinul. Se pune în pahare specialeși se împarte credincioșilor dupa slujba de Înviere. În alte locuri exista o tradiție ca o familie sa dea Paști celor care vin la slujba. La noi, pâineași vinul se amesteca, de la toate familiile, ceea ce fac ca Paștile sa fie unice. stop_coloana Aici, prescura se face în casași nu se compara cu cea facuta în brutarie. Seara se face slujba deniilor, a celor 12 Evanghelii – se citesc pasaje destre patimile, moarteași învierea lui Isus. Dupa slujba suna ultima data clopotele. Pâna la Înviere, sâmbata la miezul nopții, nu se mai trag clopotele. Vinerea mare este zi de doliu. Credincioșii țin post pâna seara. Seara se face slujba de prohod, se înconjura Biserica cu lumânari aprinse. În Vinerea Mare nu se lucreaza, iar tineri vin la bisericași bat toaca. Este o tradiție care înca se mai pastreaza la noi, la Badacin. Sâmbata dimineața se face din nou liturghia Sfântului Vasile, iar la miezul nopții se face slujba de Înviere. Toata Saptamâna Mare biserica se îmbraca în negru, ca semn de doliu, iar sâmbata dupa-amiaza se îmbraca în alb. Toata Saptamâna Patimilor, lumea este așteptata pentru a se marturisi, inclusiv sâmbata dimineața, pentru cei care sunt la serviciu în timpul saptamânii. La slujba de Înviere se citește canonul, apoi preotul spune <<Veniți de luați lumina>> și iese afara cu crucea, cu praporii cu icoana Învieriiși împreuna cu credincioșii, cu lumânari aprinse, se înconjura de trei ori biserica, iar apoi se face Utrenia. A doua zi de paști se face slujba învierii, dimineața, iar seara Evanghelia în mai multe limbi, ca simbol al universalitații Cuvântului lui Dumnezeu. Conform tradiției, copiii ciocnesc oua de paști, le duc la biserica, apoi acasa schimba oua roșii între ei”, spune parintele Cristian Borz de la Badacin.

Obiceiuri

Un obicei al ardelenilor este ca, în ziua de Paște, toți ai casei sa se spele pe fața cu apa dintr-un vas în care s-a pus urzica, ou roșuși un ban, ca sa fie sanatoșiși sa aiba spor în tot ceea ce fac. Un alt obicei, mai modern, dar cel mai așteptat așteptat de catre cei mici, este venirea iepurașului de Paște, care are obiceiul sa lase cadouri în coșulețele pe care copiii le pregatesc. Tradiția mai veche era ca iepurașul sa lase oua roșii în gradina, dar acum iepurașul trebuie sa țina pasul cu tehnologiași aduce telefoane inteligenteși tablete.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *