Turme de mistreţi distrug culturile din camp şi, mai nou, din vatra satului. Sătenii cred că excedentul de mistreţi este voit pentru a atrage străinii la vanătoare.
Şi in anii trecuţi mistreţii au făcut pagube in hotarul localităţilor Bădăcin, Sici, Giurtelecul Şimleului, dar ca in anul acesta parcă niciodată n-au distrus atat amar de teren şi atatea culturi abia infiinţate. Ioan Făgărăşan, nonagenar din Bădăcin, spune că de cand e el pe lume n-a trăit astfel de intamplări. Pană anul trecut mistreţii devastau doar culturile din afara vetrei satului. Din această primăvară locuitorii satului Bădăcin constată ingroziţi că sălbăticiunile le-au intrat in curţi şi in grădinile de langă case. Punctul culminant a fost atins la sfarşitul săptă-manii trecute, cand trei nopţi la rand turmele de mistreţi au devastat culturile de cartofi, porumbul abia răsărit, plantaţiile tinere de pomi, straturile de ceapă şi cele de tomate. Intrand dimineaţa in grădini să-şi ude legumele, gospodarii au constatat stupefiaţi că nu mai au ce uda.
Mistreţii atacă pe muzică
Ioan Man de la numărul 29/A povesteşte cu amărăciune: „Am intrat in grădină să stropesc randurile de roşii, la doi paşi de ele am randurile de cartofi. Cand am intins furtunul de la robinet, mi-au căzut ochii pe cartofi: erau distruşi de porci. Au mers pe randuri scoţand afară tot ce am plantat. Mai incolo de ei am plantat in toamnă vreo 20 de meri pitici. I-au distrus şi pe aceştia”. In grădina vecină, aparţinand lui Ştefan Cheregi, mistreţii au scos din rădăcini puieţii de nuc pe care ii sădise in această primăvară. Mai incolo, in grădinile lui Vasile Cherecheş şi Ioan Man (nr.30 şi 31) mistreţii au distrus cultura de porumb, cea de cartofi şi aproape toate straturile. De reţinut că pe intreaga stradă Principală turmele de mistreţi au intrat la sfarşitul săptămanii trecute in grădinile a peste zece familii. In disperare de cauză, oamenii şi-au pus in grădini aparate de radio portabile, care funcţionează toată noaptea, cutii de conserve intinse pe sfoară. Mistreţii s-au obişnuit insă cu ele. Nici lătratul cainilor nu-i mai sperie. Asta-i face pe localnici să creadă că mistreţii au fost aduşi din crescătorii şi sunt obişnuiţi cu omul. De asta nu se sperie.
Ne mutăm din Bădăcin din cauza mistreţilor
Oamenii şi-au evaluat pagubele, au făcut fotografii şi au depus reclamaţii la Primăria din Pericei. Şi nu o singură dată. Autorităţile, susţin gospodarii, au spus că o să trimită comisii de evaluare in vederea despăgubirii, dar pană acum acest lucru nu s-a intamplat. Contactat de semnatarul acestor randuri, primarul de Pericei, Boncidai Csaba, imi spunea cu un umor amar că „ne mutăm din Bădăcin şi lăsăm zona ca fond de vanătoare pentru Ocolul Silvic „Măgura” din Şimleu Silvaniei. De fapt, gestionar al fondului de vanătoare din zonă este Direcţia Silvică Sălaj. Primarul Boncidai ii acuză pe silvici de inventarierea greşită a mistreţilor, in sensul că s-a lăsat intenţionat excedent de animale pentru a atrage pasionaţii de vanătoare din străinătate in schimbul unui pumn de euroi, fără a se ţine cont de pagubele produse localnicilor. Apoi, edilul de Pericei acuză şi proasta gestionare a hranei pentru mistreţi; hrană insuficientă, amplasată in locuri nepotrivite. „Am solicitat in repetate randuri intalniri cu reprezentanţi ai Direcţiei Agricole, Direcţiei Silvice, Protecţiei Mediului dar nu am primit nici un răspuns. Azi (ieri n.r.) in urma dezastrelor de la sfarşitul săptămanii trecute de la Bădăcini urmează să ne intalnim cu reprezentanţii instituţiilor mai sus amintite, dar nu sunt convins că vor şi veni. Din păcate, sute de hectare din extravilan au fost distruse. Sătenii au semănat porumbul chiar şi a treia oară. Acum mistreţii atacă grădinile şi gospodăriile cetăţenilor. Trebuie să găsim soluţii pană cand nu-i prea tarziu”
Am primit aprobare să impuşcăm cinci mistreţi
Direcţia Silvică Sălaj, gestionarul Fondului de vanătoare din zona Bădăcin, prin purtătorul său de cuvant, Dănuţ Fogoş, susţine că a respectat cota de recoltă la mistreţi in sezonul de vanătoare recent incheiat. „In vederea evitării pagubelor, mai spune Fogoş, am administrat hrană pentru mistreţi (porumb) pe dealurile din jur precum şi pe Măgura Şimleului, dar mistreţii se satură de un singur fel de hrană şi mai schimbă meniul. Cand le punem porumb vor cartofi, cand le punem cartofi vor porumb. Sunt din zonă şi terenurile tatălui meu au fost devastate, dar conform legii nu putem face vanătoare pe timp de noapte.Turmele de mistreţi străbat intr-o noapte zeci de kilometri aşa că am organizat patrulări pe timp de noapte ale pădurarilor din zonă. Doar să sperie mistreţii. Am cerut Inspectoratului Teritorial Regional Silvic şi de Vanătoare Oradea să ne aprobe impuşcarea a cinci mistreţi in extrasezon. Am obţinut aprobarea şi azi dimineaţă (ieri n.r) a fost deja impuşcat un exemplar. E foarte greu să-i găseşti ziua, iar noaptea, cum spuneam, cand devastează terenurile cetăţenilor, nu avem voie să-i impuşcăm.” Dănuţ Fogoş a făcut o paralelă intre mistreţii din Bădăcin şi urşii din Braşov ori Predeal care atacă tomberoanele din curţile cetăţenilor, concluzionand că şi dacă ar fi capturaţi toţi mistreţii şi transportaţi in altă zonă, peste catva timp tot se vor intoarce la Bădăcin, precum urşii la Braşov. Numai că asta nu-i o consolare.
O luptă ilegală
Un fapt e clar; de caţiva ani mistreţii devastează culturile cetăţenilor din zona Bădăcin. Dacă culturile nu sunt asigurate nu-i cine să-i despăgubească. Legislaţia noastră in domeniul cinegeticii are incă multe lacune. Dacă un gospodar işi apără proprietatea ucigand un mistreţ, infundă puşcăria. Dacă un mistreţ il sfaşie pe cetăţean la el in curte nu se intamplă nimic. A otrăvi culturile de teama mistreţilor nu-i o soluţie. Totuşi ce-i de făcut?

Post Views: 81