Surduc – o comuna care prospera si fara minerit

A fost odata…
In centrul judetului Salaj, cu o mica deviatie spre est, pe culoarul Somesului, intre Dealurile Simisna-Garbou, Depresiunea Almas si Culmea Prisnelului, se intind ca un mozaic cele sapte sate ale comunei Surduc (Surduc, Braglez, Cristoltel, Solona, Testioara, Tihau si Turbuta. Sapte sate pe o suprafata de 71 kilometri patrati, in care vietuiesc peste patru mii de suflete. Odata si nu demult tare Surducul era cunoscut in tara ca un centru minier nu lipsit de imprtanta. Din maruntaiele pamantului de la Cristoltel se extragea lignitul, care, transportat la gara din centrul de comuna, lua drumul spre marile termocentrale din Ardeal si din tara. In Surduc se aflau birourile minei, statiile de sortare, benzile rulante pentru transport, o intreaga industrie a carbunelui. 70 la suta dintre barbatii apti de lucru trudeau in intunecimea pamantului, adesea cu apa pana la genunchi, insa ajungand la lumina se bucurau de belsugul zilei. Era o fala sa fii miner. Atunci. Azi, doar imensele halde de steril si cladirile darapanate ii mai aduc aminte trecatorului ca aici functiona, cu nici doua decenii in urma, o mina de carbune.
In cinci ani cat in cinsprezece
Primarul comunei Surduc, Ionel Danil Chira, se afla la al doilea mandat. A stat deoparte ani multi, dar vazand ca lucrurile nu merg cum ar trebui in comuna, si-a luat inima in dinti si la alegerile din 2004 a candidat la functia de prim edil. Si celor ce l-au ales nu le pare rau de optiune. Spun oamenii ca s-au facut atatea lucruri bune si utile in mandatele lui Chira, cat nu s-a facut in toata perioada de la revolutie. Modest din fire, primarul nu a batut toba, a tacut si a facut. Cum prin anul 2004, caminele culturale din satele comunei Surduc se aflau intr-o stare jalnica, primul gand al edilului a fost sa le renoveze, pentru a avea comunitatea un spatiu unde sa se adune cu prilejul momentelor de bucurie ori de tristete. Ba, in Braglez, unde nu era camin cultural a fost cumparat un spatiu de la cooperatie care a devenit mai apoi lacas de cultura. Renovare in contextul de fata inseamna reparatii capitale, schimbarea acoperisurilor, inlocuirea tamplariei clasice cu termopan, reparchetat, ba chiar si achizitionare de vesela. In Turbuta, fostul camin cultural ajuns intr-o stare de degradare pronuntata a fost vandut parohiei, pentru intemeierea unui lacas de cult, iar in doua sali ale scolii a fost amenajat un camin cultural. Cum spuneam, asta chiar in primul mandat. Tot in acea perioada, din initiativa primarului Chira a fost reabilitat monumentul eroilor cazuti in cel de al Doilea Razboi Mondial, care ridicat fiind in anul 1955 a suferit datorita intemperiilor. Monumentul se afla in centrul satului Tihau. Cum un gospodar se cunoaste dupa propria casa, primarul se cunoaste dupa sediul institutiei pe care o conduce. De acest principiu a fost Ionel Chira cand a purces la renovarea sediului Primariei din Surduc. Cladirea a fost recompartimentata, i s-a schimbat fatada,s-au construit grupuri sociale de interior, mobilierul vechi a fost inlocuit cu unul modern si adaptat nevoilor actuale, la care s-au adaugat geamuri termopan, parchet nou, apa si gaz metan. Gazul metan a fost introdus si la Grupul scolar din centrul de comuna si la dispensarul uman.
Drumuri si apa
Ca aproape peste tot, starea drumurilor din comuna Surduc nu a fost una fericita. Odata cu instalarea primarului Chira la carma obstei, lucrurile au luat o alta intorsatura. Chiar si la ora actuala, pe vreme de criza, in comuna se lucreaza in draci la pietruirea si asfaltarea drumurilor comunale si ale ulitelor satesti. Cum drumul judetean care leaga Surducul de Garbou era distrus partial de Valea Garboului, s-au investit peste 3,7 miliarde de lei pentru regularizarea vaii si asfaltarea unei distante de 1,6 kilometri. In jur de 10.000 de metri cubi de balastru si pamant au fost necesari pentru umplutura. Spre Solona s-au asfaltat 1,7 kilometri de drum, cu bani guvernamentali. Cu 2,5 miliarde de lei din bugetul propriu, tot spre Solona s-a pietruit, balastrat si s-a turnat dublu covor de asfalt pe o distanta de 1,5 kilometri. La ora actuala, firma Transbitum Ip lucreaza in satul Tihau la asfaltarea a 2,6 kilometri de ulite. Investitia se ridica la 5,3 miliarde de lei vechi, fondurile provenind de la guvern. Satul Tihau era candva centru de comuna si localnicii mai spera ca vor avea primarie proprie. Pana una alta, primarul de Surduc a facut demersuri si a reusit sa introduca in sat o retea de apa potabila pe o distanta de 3,2 kilometri. Apa ajunge la robinetele cetatenilor prin cadere din bazinul cu un volum de 55.000 de litri situat pe o inaltime, in locul numit La Fabrica. Reteaua de apa va fi extinsa si in Surduc, in cartierul locuit de tigani.
Intoarcerea la obarsie
Medicul Denisa Campan este de bastina din Surduc. Dupa absolvirea facultatii a “pribegit” pe la cateva unitati sanitare din judet, apoi, in anul 1992, s-a intors la obarsie, in comuna sa natala ca medic de familie. Cei peste 3500 de pacienti pe care ii are in supraveghere sunt raspanditi in noua sate, inclusiv din comuna Cristolt. Impreuna cu cele trei asistente strabate asezarile comunei veghind la starea de sanatate a oamenilor. In satul Tihau, pe vremuri, era un punct sanitar. Acum imobilul a fost renovat din temelii si primarul Chira intentioneaza sa aduca aici un medic. Denisa Campan s-a gandit sa cumpere o parte din cladirea dispensarului uman din Surduc. In acest sens i-a schimbat acoperisul, a renovat interiorul (gresie, faianta, zugravit) cu surse financiare proprii, primaria a dotat dispensarul cu o centrala termica pe gaz metan. Si totul parea a fi bine. Numai ca legislatia actuala nu permite ca imobilul cumparat cu destinatie de dispensar sa fie folosit sau transmis urmasilor cu alta destinatie. Si atunci, inseamna ca l-ai cumparat, dar nu esti proprietar deplin. Asa punandu-se problema, doctorita Campan a renuntat la ideea cumpararii. Si medicul stomatolog Olimpia Pop ar fi vrut sa cumpere partea de imobil in care se afla cabinetul sau. A renuntat din aceleasi considerente. Doctorita Campan recunoaste ca ii este greu. “Localnica fiind, n-am sambata, n-am duminica, imi vin bolnavii acasa. Ma bucur, insa, ca deocamdata sunt bani pentru medicamente”. Cat despre bolile profesionale, sunt putine persoane care mai au asemenea maladii. Majoritatea fostilor mineri s-a cam dus pe alta lume. La… moda si in comuna Surduc sunt hipertensiunea arteriala, cardiopatiile si, in ultima vreme, cam multe neoplasme.
Invitatie in loc de prolog
Intrebat despre proiectele de viitor, primarul Ionel Danil Chira nu se hazardeaza in promisiuni. De fapt, n-a facut-o niciodata. A tacut si rezultatele le-au vazut cei ce l-au ales. Totusi, a fost executat studiul de fezabilitate pentru un proiect privind sistemul de canalizare a comunei, proiect care va fi depus pe Masura 322. Tot prin Programul National de Dezvoltare Rurala va incerca sa obtina fonduri pentru dezvoltarea turismului in zona, avand in vedere faptul ca Surducul se bucura de asezarea sa la raspantii de drumuri,iar Somesul, vaile, dealurile, pesterile din comuna sunt si pot deveni puncte de atractie pentru cei ce calca pe aceste meleaguri. “Veniti, la sfarsitul mandatului meu, ne invita primarul de Surduc si multe locuri nu le veti mai cunoaste datorita transformarilor atat in infrastructura cat si in urbanism si peisagistica”.

About Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *