Un cunoscut lider politic social – democrat a afirmat, in aceste zile, ca potrivit nevoilor economice ale tarii noastre, „in Romania se face risipa de bani publici”. Acesta sesiza faptul ca forurile internationale ne reproseaza ca am fi „singurul stat din Europa ce risipeste cel mai mult banul public” si motiva ca „din aceasta cauza nu avem autostrazi, spitale, scoli”.
Observatia oficialului roman invoca si preturile de „50 de ori mai mari, fata de orice alt stat european”, pe care le plateste tara noastra pentru constructia de autostrazi. Mai mult, dadea exemplu Albaniei, o tara mica, unde Bechtel a realizat in doi ani o autostrada de 72 km, in timp ce la noi, din „2004 s-au oprit lucrarile pentru ca mai apoi sa fie date acelorasi castigatori, dar la un pret mult mai mare, ceea ce inseamna risipa de bani”.
Nimic senzational, am spune la prima vedere. Si, din nefericire, extrem de adevarat. Dar acest lider politic bate saua, sa priceapa cine? Oare unde a fost domnia sa si colegii sai de partid, de la Revolutie incoace, de cand se tot risipeste banul public? Sa nu spuna ca abia acum i s-a luat valul de pe ochi, ca a coborat cu picioarele pe pamant, ca de risipa facuta, partidul sau nu ar fi avut cunostinta si ca niciunul dintre ai sai nu s-a manjit pe maini, ca acolo unde s-au semnat contracte au fost in exclusivitate martieni.
Daca ar fi sa vorbim de risipa, pe care o putem exemplifica la tot pasul, punctual pe drumurile din judet, poate ar trebui sa-i aducem aminte acestui bun… observator, ca pe drumul dintre Jibou, Benesat, Cehu, un alt… mare coleg de-al sau, nu demult a… risipit, din darnicie, niste miliarde. Insa, din pacate, banii si drumul au ajuns sa se transforme in praf si pulbere. Pentru ca asa a vrut constructorul, ori pentru ca nu a vrut sa-si asume cineva responsabilitatea lucrului bine facut si a evaluarii lui. Ii spunem domnului de la Bucuresti, si nu numai lui, ca e nu e suficient sa constatam cand e risipa. E de neconceput ca nu se face nimic, ca stam cu mainile in san si pasam vina de pe unii, pe altii, iar atunci cand avem biciul in mana, suntem prea blanzi cu vinovatii.

Post Views: 72