noiembrie 29, 2022

Salajenii au prins gustul culturilor ecologice

S-au dus vremurile in care orasenii veneau de la tara cu plasele pline de legume, zarzavaturi, oua, lapte si carne ecologice. Pana si taranul din Salaj s-a lasat convins ca nu se fac poame fara sa le stropesti, pe rosii cade "rodia" si se ’nnegresc daca nu le stropesti cu chimicale. cartofii nu vor nici ei sa creasca daca nu li se pune ’ngrasamant. Nici closca nu mai sta cum trebuie pe oua ca sa faca pui de casa. Asa ca tarancile cumpara pui din crescatorii si ’i hranesc cu concentrate, de le e mai mare dragul cat de repede cresc. Si uite asa ajungem sa punem pe masa hrana contaminata cu produse chimice. 

rn

Speranta vine de la o mana de producatori locali care vad posibilitati de afaceri in agricultura ecologica. Din 580 de producatori de legume si fructe din Salaj, 240 practica agricultura ecologica, arata datele oferite de Directia Judeteana pentru Agricultura Salaj. Valentin Duca, directorul institutiei, a precizat insa ca toate fermele ecologice sunt livezi si ca nu exista nici un producator ecologic ’nregistrat pe productia de legume. Prin urmare, putem manca bio doar fructe din Salaj.
"Ca avantaj, producatorii ecologici primesc o subventie mai mare decat cei conventionali, de 610 de euro pe an ’n primii 3 ani de conversie, si trebuie sa mentina cultura ecologica 5 ani. dar pentru urmatorii ani pot depune proiect de agromediu si pot obtine o subventie anuala de 442 de euro. Dezavantajele sunt ca nu pot folosi substante chimice pentru stropit, decat cele aprobate de Uniunea Europeana pentru agricultura ecologica si care sunt de 2 – 3 ori mai scumpe decat cele conventionale. Apoi, productia este mai mica ’n agricultura ecologica", explica directorul Directiei Agricole Salaj.
Trei dintre fermierii care produc ecologic s-au ’ncris pe o platforma online (Platferma.ro) de promovare a fermierilor romani care produc ecologic.

rn

Mihaela si Tudor au renuntat la job-ul
de la oras pentru livada din satul parintesc

rn

Situata la sase kilometri de Simleu Silvaniei, Pomaria Badacin ofera clientilor fructe de sezon nestropite cu chimicale: mere, cirese, piersici, nuci, caise, zmeura.
Afacerea apartine Mihaelei ?i so?ul ei, Tudor Pop. Au ’nceput ’n 2014, cand Tudor, fiu al satului Badacin, a hotarat sa ’ngrijeasca vechea livada cu meri a parintilor. Apoi a plantat si alti pomi fructiferi. Din 2014 s-au autorizat ca livada ecologica. . Cei doi vand fructele ’n Timisoara si Cluj, pe comanda, la persoane fizice. cei care doresc pot sa viziteze ferma si sa-si culeaga fructele direct din pomi.
"Avem în proprietate livezi înfiintate de noi, cu piersici, cirese, zmeura, nuci si mere. Suntem o familie destul de tanara care, dintr-o placere si dragoste de natura, ne-am trezit ca am înfiintat livezi de pomi fructiferi. Totul a început fara prea multe planuri, pur si simplu am plantat si noi pomi. Suntem fii ai satului Badacin si ne tragem din familii care au muncit si muncesc mult pamânt si întretin ferme de familie. Sotul meu a muncit aproape toate muncile campului, înca din copilarie, mostenind dragul de pamant si viata de la tara. Dar noi ne-am dorit ceva înfiintat de noi, creat de noi, si asa am ajuns ca acum sa ne bucuram de o Pomarie minunata cu piersici, ciresi, zmeura, nuci si meri”, spune Mihaela, care dupa ce a vazut ca treaba e serioasa, a renuntat la job-ul ei bine platit de la oras.
"Sotul meu a plantat esalonat, iar dupa cativa ani au început sa intre pe rod primii piersici si tare ne-am mai bucurat. Treptat, am început sa le acordam tot mai multa atentie si sa ne implicam tot mai mult. Era nevoie de tot mai multa munca…Din anul 2014, treptat, m-am alaturat si eu acestei activitati, care acum este activitatea noastra de baza si încercam sa facem fata atat productiei, cat si vânzarii acestor fructe sanatoase si gustoase, consumatorilor care stiu sa le pretuiasca. De-a lungul timpului am întampinat diferite greutati, dar cele care au ramas înca sunt vremea capricioasa si comercializarea produselor, care nu este sustinuta ’ndeajuns. Fiecare an este o adevarata provocare pentru noi si încercam sa facem lucrurile tot mai bine", explica Mihaela.

rn

Ferma Mama Tic din Badacin inseamna
sortiment complet de produse ecologice

rn

Ferma Mama Tic este o ferma mixta din Badacin. Cei care se ocupa de ea au ales varianta universal acceptata si au obtinut certificare eco pentru fructe, dar sunt ’n curs de certificare pentru cereale si cresterea animalelor.
Nicoleta Oros a mostenit gospodaria bunicilor si a parintilor si vrea sa ofere clientilor cat mai multe produse alimentare ecologice. Ferma poarta porecla strabunicii.
"”n fiecare toamna pregatim conservele pentru anul viitor, depozitam legumele si fructele din soiurile de iarna ’n pivnita casei sau în camara. Cu toate acestea ’n minte, m-am gandit ca nu as putea sa las sa se piarda visele si sperantele a trei generatii, asa ca ’n anul 2012 am preluat ferma familiei de la tata, care continua munca de instruire permanenta a noastra, asa cum l-a învatat si pe el bunicul lui", povesteste Nicoleta care sunt temeliile afacerii.
"Avem certificare ECO pentru fructe, iar cultura mare se afla ’n curs de certificare. Pe langa ferma vegetala, gospodaria noastra are doua vaci (baltata romaneasca), porci si gaini. În perioadele cu surplus, am distribuit si produse lactate, produse din porc sau oua proaspete. Ferma animala este conexata cu cea vegetala, astfel încat, prin certificarea celei dintai, si animalele sunt crescute în mod BIO. Noi nu cumparam alt tip de hrana pentru animalele fermei", subliniaza Nicoleta.
Ferma Mama Tic are o diversitate sezoniera de produse: fructe, dulceturi si siropuri, plus lactate si produse din ferma animaliera.
"Ferma noastra este o ferma mixta si se încadreaza ’n categoria fermelor de familie. Datorita acestui fapt, livezile sunt orientate pe existenta unei diversitati de sortimente în acelasi parcele, motiv pentru care odata ce ne vizitati gasiti o gama larga de sortimente, ca de exemplu: cirese, visine, caise, piersici, pere, mere, gutui, nuci, dude, capsuni, afine, zmeura, coacaza, struguri si mure; dulceturi si siropur din fructe, dupa retete traditionale, precum si lactate si produse din ferma animaliera", spune Nicoleta.
Nu duce lipsa de clientela, ’nsa vinde in principal la Cluj.
"”n ultimii trei ani am avut oportunitatea de a distribui fructe persoanelor private în Cluj-Napoca. Am ’nceput cu zece familii, iar în anul 2015, numarul acestora s-a dublat. “n agricultura ecologica, cand depindem de ceea ce vrea natura sa ofere, vorbim de ani buni sau de ani mai putin buni, când livezile se odihnesc sau când sunt afectate de calamitati naturale. În anii buni am putea sa distribuim o cantitate de circa 200 kg de diverse fructe pe saptamana si o parte a surplusului preparatelor din lapte (branza, cas, branza topita, telemea, de burduf, smantana, lapte si dulceata de lapte). Anual ’ntocmim liste cu comenzi", spune antreprenoarea.
Clientii pot cumpara direct de la ferma, sau pot face comenzi de cosuri cu produse care sunt furnizate saptamanal de producator la Cluj. produsele se pot trimite si ’n alte locatii, prin curier.

Sotii Darjan au inceput cu nuci, apoi au pariat
pe cultura de lavanda banii castigati ’n strainatate

rn

Cristina ?i Adi Dîrjan din localitatea Fetindia au ’nfiintat la Fetindia, comuna Mesesenii de Jos, o cultura de lavanda pe o suprafata de 70 de ari. Dupa o buna perioada petrecuta în strainatate, au decis sa se întoarca pe plaiurile natale pentru a investii banii adunati.
"Avem o afacere de familie bazata pe productia si procesarea unor culturi în conversie ecologica. Am fost plecati ’n strainatate, dar întotdeauna am avut în gând sa ne întoarcem în tara sa facem ceva, nu stiam exact ce. Acel ceva s-a dovedit a fi agricultura, în special cea ecologica, care dupa ideile noastre, ar fi de viitor. Primul pas a fost achizitionarea terenurilor, apoi cat timp eram înca în Italia, am decis ca prima cultura sa fie nucul. Apoi, a doua cultura, alunul de padure. Materialul saditor a fost adus din strainatate si plantat cu ajutorul familiei, pentru ca nu puteam sa ne ’ntoarcem fara a avea o baza pornita. “n august 2014 am decis ca e momentul sa venim acasa. Nucii erau deja în anul trei, iar alunii in anul doi, asadar mai aveam de asteptat pentru a putea valorifica fructele", ne spune Cristina cum a inceput totul.
Sotul Cristinei a fost cel care a simtit pe propria piele care sunt beneficiile lavandei si au hotarat sa dea pontul si altora. Având probleme cu somnul, cineva l-a sfatuit sa consume lavanda, iar dupa numai câteva zile în care a baut ceai, avea parte de un somn odihnitor.
"Acela a fost momentul în care ne-am zis: daca este asa, noi de ce sa nu o valorificam? Am studiat foarte mult specificul plantei si ne-am dat seama ca este pacat ca în Romania nu se prea consuma si nu este la fel de cunoscuta ca în alte tari", spune Cristina.
Asa a luat fiinta platatia de lavanda. Florile au ajuns buchete. Apoi au avut ideea de a face sirop de lavanda, obtinut prin macerarea florilor în miere si lamaie, pastrandu-si astfel intacte proprietatile. Si-au ’ntregit oferta de produse cu mierea de lavanda, ceaiul de lavanda. Cristina a pus lavanda ’n dulceata, ciocolata, biscuiti, iar aprecierile nu au contenit sa apara.
Pe langa aceste bunatati, sotii D’rjan prepara produse cosmetice din lavanda. Si-au cumparat un distilator pentru a produce ulei esential de lavanda. "Produsele cosmetice au si ele un rol important si le-am acordat o mai mare aten?ie odata cu punerea în func?iune a distilatorului. Amintesc în primul rând uleiul esen?ial de lavanda , apa florala de lavanda, un tonic facial natural tot rezultat din distilarea florilor, sapunul natural cu lavanda – aici m-am jucat cu câteva baze de exfoliere precum tarâ?a de grâu, za?ul de cafea ?i semin?ele de mac.
Sarcinile sunt ’mpartite la ferma din Fetindia. De plantatie se ocupa Adi si socrul sau, iar de prepararea cosmeticelor si dulciurilor, dar si de aspectul comercial se ocupa Cristina, ajutata de mama ei.
"Mi-as dori sa ma pot ocupa de promovarea produselor mai mult, dar spre surprinderea noastra, lavanda a fost bine primita în rândul consumatorilor ?i clien?ilor no?tri ?i astfel calitatea produsului nostru ?i-a facut treaba, în sensul ca ne-a recomandat mai departe ?i altora”, poveste?te Cristina.
Când este în floare, planta?ia de la Fetindia este deschisa vizitatorilor, chiar ?i mirilor pentru ?edin?e foto în câmpul de lavanda. Copiii au un foisor unde se pot juca, iar parintii se pot relaxa privind lanul mov.
Produsele sunt promovate sub marca "Cosul cu lavanda" si sunt vandute ’n targuri, dar si ’n farmacii naturiste din Zalau si Cluj.

rn

 

Lasă un răspuns

NOTA: sunt interzise injuriile, incitările la ură ori violență, cuvintele obscene și atacul la persoană. Publicația „Graiul Sălajului” nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revenind integral autorului comentariului. Orice persoană care se consideră prejudiciată de conținutul unui comentariu, are posibilitatea să solicite ștergerea comentariului respectiv, în baza unei cereri în acest sens, transmise pe adresa de email a redacției: graiulsj@unisys.ro

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *