noiembrie 30, 2022

Romanii din străinătate vor putea vota prin poștă la parlamentarele de anul viitor

Curtea Constituțională a decis ieri că Legea votului prin corespondență, adoptată pe 28 octombrie, este constituțională, respingând astfel sesizările formulate de ALDE și UDMR. Judecătorii constituționali au luat în discuție două sesizări privind Legea votului prin corespondență, una înaintată de 30 de senatori și o alta formulată de 50 de deputați.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a respins sesizările de neconstituționalitate formulate în cazul Legii privind votul prin corespondență, de modificare și completare a Legii 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, iar motivarea soluției va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial.
Legea votului prin corespondență a fost adoptată în 28 octombrie de Camera Deputaților, forul decizional. Senatul adoptase proiectul de lege pe 19 septembrie.
Alături de grupul parlamentar din Senat al UDMR, grupul ALDE, senatori de la UNPR, PSD și un senator independent au depus în 3 noiembrie la Curtea Constituțională o contestație la legea votului prin corespondență.
Camera Deputaților a adoptat legea în forma propusă de Comisia de cod electoral, fiind prevăzut ca acest tip de vot să fie aplicat doar la alegerile parlamentare.
Proiectul de lege adoptat de Senat stabilea că votul prin corespondență se aplica și pentru alegerile prezidențiale și europarlamentare, dar reprezetanții PSD au propus ca acest vot să fie doar pentru alegerile parlamentare, în timp ce UDMR dorea ca acest tip de vot să fie valabil doar pentru scrutinul prezidențial.
Comisia de cod electoral a decis, la propunerea PSD, și eliminarea din proiect a posibilității înscrierii online în registrul electoral pentru votul prin corespondență, deputatul PNL Mihai Voicu criticând eliminarea și arătând că “înregistrarea online este marele hatâr, este esența proiectului”.
Membrii comisiei de cod electoral au mai stabilit, tot la propunerea PSD, că va fi interzisă divulgarea secretului votului sub sancțiunea legii penale și că exercitarea votului prin corespodență este personală, iar exercitarea votului prin corespondență în numele altei persoane va fi interzisă sub sancțiunea legii penale. UDMR a acuzat că forma adoptată de Senat nu garantează secretul votului prevăzut de Constituție.

PNL Sălaj este încântat de decizia Curții Constituționale
“Vorbim de un angajament pe care PNL-ul și l-a luat față de Diaspora încă din toamna anului trecut. Ne amintim cu toții acele imagini cu cozile imense, cu sute, mii de oameni care stăteau la rând pentru a putea vota. Nu ne mai dorim ca astfel de imagini să revină în exercițiul democratic din România. La alegerile parlamentare, Diaspora va avea o alternativă de vot. E o veste bună și un angajament pe care noi, PNL-ul, ni l-am respectat. Vorbind tehnic, considerăm că decizia CCR nu e una pe care să o comentezi. Acolo există un complet de 9 judecători, toți cunoscători ai dreputlui consituțional. Ei analizează, iar la final dau un vot. Votul este foarte important și pentru zecile de mi de sălăjeni plecați în afara țării. Sălăjeni ale căror voturi au fost foarte importante în turul doi al alegerilor prezidențiale. Si nu doar voturile, ci și influența pe care au avut-o asupra rudelor de acasă”, ne-a spus Paul Maghiu, purtătorul de cuvânt al PNL Sălaj. stop_coloana

UDMR are rezerve, puse deoparte
Președintele UDMR Sălaj, deputatul Seres Denes, ne-a declarat ieri că dacă așa vrea Curtea Constituțională, așa va fi, doar că UDMR are rezervele ei.
“Sigur că din moment ce Curtea a respins (sesizările – n.r.), legea este valabilă. Sunt multe chestiuni, de aceea am atacat-o. Peste un an și ceva se va adeveri că noi am avut dreptate, așa cum am avut dreptate și cu votul uninominal. De acum înainte legea poate funcționa, m-aș bucura să poată avea eficiență; dacă nu, noi avem oricum rezerve”, a spus Seres Denes.

Cum arată diaspora sălăjeană
Datele oficiale de la Direcția Județeană de Statistică arată că 8.344 de sălăjeni sunt plecați peste hotare la muncă pentru o perioadă mai îndelungată de un an, fără a se întoarce acasă. Desigur, numărul celor plecați peste granițe să-și câștige traiul este mult mai mare, numai că nu toți merg cu contract și nu intră în statistica oficială. Estimările neoficiale spun că aproximativ 30.000 de sălăjeni muncesc în străinătate.
Cei mai mulți dintre sălăjenii plecați, în număr de 3.094, sunt în Italia. Alți 2.438 sunt plecați în Spania. 566 de sălăjeni sunt plecați în Franța, 506 în Ungaria, 391 în Anglia, 304 în America, 239 în Germania și 118 în Belgia. Mai sunt sălăjeni, dar puțini, plecați și în țări precum Canada – 38, Danemarca – 36, Suedia – 34, Elveția – 21, Cipru – 19, Cehia – 17, Olanda – 15. în Norvegia au plecat doar 13 sălăjeni
Aproapre jumătate din populația județului plecată la muncă în străinătate este din Zalău.
Din cei 8.344 de sălăjeni, 3.307 sunt originari din Zalău. Zălăuanii “iubesc munca” în Italia. Așa se face că 1.039 dintre cei plecați din Zalău s-au regăsit în Italia, iar alți 994 în Spania. O colonie mare de zălăuani este și în Anglia, acolo unde au migrat 205 dintre concitadinii noștri.
țările care nu sunt pe placul zălăuanilor sunt Danemarca și Cipru – unde au plecat doar cinci zălăuani la muncă, și Norvegia – cu șase zălăuani.
Din Jibou au plecat peste hotare 410 locuitori. Cei mai mulți – 160 – au plecat în Italia, iar alți 109 în Spania. în Germania sunt doar 4 jibouani, în Canada sunt 5 jibouani, în Portugalia sunt 9 jibouani și în Belgia sunt 12 jibouani.Din Cehu Silvaniai au plecat la muncă în străinătate 223 de locuitori, iar din șimleu Silvaniei au plecat 756.

Cum influențează diaspora votul din Sălaj
Luăm ca punct de raportare alegerile din anul 2008, care, din punct de vedere al diversificării candidaților este posibil să fie la fel de asemănătoare și “spectaculoase” ca cele ce vor urma în 2016.
Ne raportăm la colegiul de deputați Zalău. Gheorghe Mirel Taloș a câștigat colegiul cu 5.770 de voturi. în spatele lui s-a aflat Abrudan Ioan cu 5.302 voturi. Un calcul simplu arată că dacă Diaspora zălăuană putea vota atunci, existau două probabilități, ca Mirel Taloș să câștige categoric, sau, dimpotrivă să piardă la distanță mare. Asta pentru că diaspora din Zalău numără 3.307 zălăuani, iar diferența dintre cei doi a fost de doar 468 de voturi. Dacă diaspora sălăjeană va putea vota atunci politicienii aleși vor avea mult mai multă legitimitate.

Lasă un răspuns

NOTA: sunt interzise injuriile, incitările la ură ori violență, cuvintele obscene și atacul la persoană. Publicația „Graiul Sălajului” nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revenind integral autorului comentariului. Orice persoană care se consideră prejudiciată de conținutul unui comentariu, are posibilitatea să solicite ștergerea comentariului respectiv, în baza unei cereri în acest sens, transmise pe adresa de email a redacției: graiulsj@unisys.ro

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *