Românii au cumpărat mâncare și cu 50% mai scumpă la final de an

Scumpirile alimentelor de bază s-au resimțit global pe toată perioada ultimului an. În contextul creșterii accelerate a prețurilor de consum, dar și al măsurilor luate de Guvern începând din august pentru plafonarea adaosului comercial la anumite alimente, anul 2023 se încheie totuși cu majorări pentru numeroase produse.

Ziare.com a comparat prețurile unor produse identice, cumpărate la interval de un an de la aceleași trei supermarketuri și hypermarketuri, pentru a observa diferențele de preț cauzate de inflație, politicile de preț ale magazinelor, dar și decalajele observabile între scumpirile alimentelor afectate de politicile interne comparativ cu stagnarea prețurilor unor produse de import. Economiștii susțin că, pe lângă instabilitatea geopolitică și inflația globală, care au afectat toate țările europene, România a fost marcată și de criza internă a prețurilor la combustibili, precum și de măsurile de creștere a impozitelor și taxelor impuse de guvern la finalul anului, care se răsfrâng asupra prețurilor.

Fructele și legumele, mai scumpe în pofida plafonării adaosului comercial

Din categoria fructelor și legumelor, exemplele extrase sunt următoarele. Un kilogram de banane, costa în decembrie 2022 8,60 lei în hypermarketuri, iar un an mai târziu, același magazin comercializează banane la prețul de 9,99 lei, o majorare cu 15%.

O caserolă de roșii cherry de diferite soiuri, de 300g putea fi achiziționată anul trecut cu 9,99 de lei, prețul aceluiași produs crescând pe parcursul anului cu 50%, până la 14,99 lei.

Ads

Deși există într-adevăr o varietate de soiuri pe piață, un kilogram de mere golden era anul trecut în jur de 3,49 de lei, ca un an mai târziu prețul la aceeași cantitate să crească la 4,99 lei.

Citricele s-au scumpit considerabil în ultimul an. Dacă o plasă de 1 kg de mandarine putea fi cumpărată de la unul din lanțurile mari de supermarketuri din țară cu 6,49 de lei în decembrie 2022, un an mai târziu aceeași plasă de mandarine costă 11,99 lei, deci aproape dublu. Portocalele extra s-au scumpit totodată de la 4,79 lei la 6,99.

Roșiile, castraveții și ardeii de import au rămas la prețuri similare, în cazul ardeilor roșii de California chiar putând fi găsiți la prețuri mai scăzute cu un leu pe kilogram (de la 12,5 la 11 sau 11,5 lei, în medie).

Potrivit unor date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) în luna decembrie, legumele și conservele din legume în general s-au ieftinit succesiv în lunile în care s-a aplicat ordonanța de plafonare a adaosului comercial la alimente, dar sunt totuși mai scumpe decât în decembrie 2022 (plus 6,43%) și decât în perioada similară a anului trecut (7,67%).

Carnea, lactatele și pâinea au înregistrat scumpiri simțitoare în ultimul an

Dintre produsele specifice comparate de Ziare.com, o caserolă de pulpe de pui dezosate de 650g costa în decembrie 2022 14,90 lei, același produs scumpindu-se moderat pe parcursul ultimului an, până la 15,30 lei. 500g de piept de pui dezosat puteau fi cumpărați cu 15,99 lei anul trecut, ca în decembrie 2023 să se găsească cu 19,99 de lei, o creștere de mai bine de 25%.

Ouăle au fost de asemenea un salt substanțial în prețuri anul acesta. După scumpiri succesive anul trecut, un cofraj de 15 ouă categoria L se puteau găsi în magazine cu 18,90 lei. Un an mai târziu, același producător vinde cofrajul cu 23,90 lei.

Cele două tipuri de pâine pe care le-am urmărit, o franzelă feliată de 700g cu semințe și un tip de pâine feliată toast de 600g, au înregistrat scumpiri cu cel puțin un leu, de la 7,99 la 9,39 lei, respectiv de la 4,29 la 5,29 lei.

Untul este unul din alimentele care a înregistrat cele mai vizibile scumpiri în ultimul an. Același tip de unt cu conținut de grăsimi 65%, în pachet de 200g sărind în ultimul an de la 9,99 la 14,50 lei.

Contextul scumpirilor la carne, lactate și produse cerealiere se referă și la creşterea succesivă a preţurilor produselor agricole în UE, care au avut parte de scumpiri constante, deși creșterea a încetinit semnificativ în trimestrul trei din 2023, datele sugerând o stabilizare a pieţelor agricole mondiale după perturbările din 2021 şi 2022, potrivit datelor oficiale ale Eurostat de la finalul lunii decembrie.

Preţurile produselor agricole în UE au atins nivelul de vârf în trimestrul trei din 2022 (un avans de 30% faţă de perioada similară din 2021). De atunci, a fost o încetinire semnificativă a preţurilor până în trimestrul trei din 2023: creştere de 26% în trimestrul patru din 2022, de 17% în primul trimestru din 2023 şi de 2% în trimestrul doi din 2023.

În schimb, s-au înregistrat în trimestrul trei din 2023 creşteri de preţuri la: ulei de măsline (un avans de 73% comparativ cu perioada similară din 2022), materii vegetale pentru împletit (50%), cartofi (30%) şi sfeclă de zahăr (44%).

Ads

Institutul Național de Statistică a raportat de asemenea o creștere vizibilă a prețurilor pentru anumite produse în 2023, evidențiind zahărul, energia termică și detergenții ca fiind cele mai afectate. Încă din luna august 2023, prețul zahărului crescuse cu 30,20% față de august 2022. De asemenea, prețul margarinei a înregistrat atunci o creștere de 20,85%, urmat de ouă cu o majorare de 19,69%. Peștele proaspăt, conservele de pește și berea au avut, de asemenea, creșteri considerabile de prețuri, respectiv 18,7%, 18,44% și 17,82%. În contrast, prețul uleiului a arătat o tendință descrescătoare pe parcursul anului.

În ceea ce privește motorul scumpirilor din ultimul an, inflația a fost accelerată în Romănia și de criza energetică, pe lângă intervențiile legislative ale statului pe piața liberă, potrivit economiștilor consultați recent de Libertatea în cadrul unei anchete privind creșterea costului coșului minim de consum.

„Principala cauză a scumpirilor este faptul că prețul energiei a crescut foarte mult. România putea să evite foarte bine acest șoc inflaționist. Se puteau lua măsuri naționale, negociate la Bruxelles. De exemplu, puteam să ne decuplăm de bursele energetice europene. Statul nu a vrut, pentru că a fost perfect pentru el să ia mai mulți bani de la firme și cetățeni”, a declarat Bogdan Glăvan, profesor de economie la Universitatea Româno-Americană, pentru Libertatea.

Alimentele s-au scumpit în toată Uniunea Europeană

După creşterile substanţiale înregistrate în 2022, preţurile alimentelor în Uniunea Europeană au continuat să crească şi în 2023, chiar dacă la unele produse creşterile au fost mai lente decât în 2022, arată ultimele date publicate în noiembrie de Eurostat, potrivit Agerpres.

Conform acestor date, în luna septembrie 2023, preţurile la ouă, unt şi cartofi în UE au fost mai mari decât în lunile ianuarie 2021 şi ianuarie 2022, dar nu la fel de mari ca în lunile precedente, în timp ce preţurile la uleiul de măsline au crescut constant.

În luna septembrie 2023, preţurile la uleiul de măsline în UE erau cu 75% mai mari decât în luna ianuarie 2021. În luna ianuarie 2022 preţurile erau deja mai mari cu 11% decât în luna ianuarie 2021, iar în perioada cuprinse între luna septembrie 2022 şi luna septembrie 2023, preţurile la uleiul de măsline au înregistrat o creştere dramatică.

Preţurile la cartofi au înregistrat şi ele o creştere semnificativă. Începând din luna ianuarie 2021 şi până în luna septembrie 2023, acestea au avut un avans de 53%, însă vârful de creştere (60%) a fost înregistrat în luna iunie 2023.

La ouă, preţurile din UE erau în luna septembrie 2023 cu 37% mai mari decât în luna ianuarie 2021. Însă datele Eurostat arată că preţurile la ouă s-au stabilizat în primele două trimestre ale acestui an şi au înregistrat chiar unele scăderi în lunile august şi septembrie ale acestui an.

Preţurile la unt au evoluat în mod similar. După un vârf înregistrat în luna decembrie 2022 (când au fost cu 44% mai mari decât în luna ianuarie 2021), preţurile la unt au început să scadă lent. În luna septembrie 2023, untul era cu 27% mai scump decât în luna ianuarie 2021.

La ce scumpiri ar trebui să se aștepte românii în 2024

Economiștii prevăd că euro va depăși pragul de 5 lei până la mijlocul anului viitor, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor pentru consumatori. Această situație este agravată de faptul că România importă în continuare mai mult decât exportă, precum și de majorarea succesivă a accizelor la combustibil.

Conform unei analize realizate de Asociația CFA România, a profesioniștilor din domeniul investițiilor, există o anticipare a deprecierii leului în următoarele 12 luni, cu un curs de schimb posibil de 5.05 lei pentru un euro la mijlocul lunii august 2024. Această prognoză este susținută și de experții din sectorul fintech, care sunt implicați în tranzacțiile de import și export. Mai mult, Banca Națională a României a revizuit în sus prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2024, ajungând la 4,8%.

Potrivit Euronews, România se confruntă cu importuri semnificative de alimente, cheltuind peste 12 miliarde de euro anul trecut. Printre principalele produse importate se numără carnea, lactatele și băuturile din Germania, Ungaria și Polonia, precum și cereale din Ucraina. România se distinge ca fiind singura țară din regiune cu un volum mai mare de importuri agricole decât exporturi.

Adrian Negrescu, consultant economic, a subliniat impactul acestei perspective economice într-o intervenție recentă pentru Euronews: “Va accelera inflația pe toate lanțurile economice pentru că suntem dependenți de importuri”. În legătură cu creșterea cursului valutar leu-euro, economistul a declarat că va genera prețuri mai mari la carnea de porc, preferată de români de sărbători, punctând că în pofida obiceiului de consum, România importă 80% din carnea de porc.

Sursa ziare.com

About Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *