România, lanterna roșie a Uniunii Europene în Educație

România este pe ultima poziție la aproape toți indicatorii care măsoară calitatea și importanța Educației în Uniunea Europeană, potrivit ediției 2023 a Monitorului Educației și Formării lansată joi, 30 noiembrie, la Bruxelles. Raportat la obiectivele stabilite în 2021 pentru întreg blocul comunitar, țara noastră este cea care trage, practic, media europeană în jos, fiind de cele mai multe ori la mare distanță față de restul statelor, în privința indicatorilor și în 6 cazuri din 7, ultima în clasament.
  • Monitorul educației și formării este raportul anual al Comisiei Europene privind sistemele de educație și formare din UE și progresele lor în direcția atingerii obiectivelor la nivel de UE adoptate în cadrul Rezoluției Consiliului din 2021 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale către Spațiul Educațional European (SEE). Acesta cuprinde un raport comparativ, 27 de rapoarte de țară și o „cutie de instrumente” (Monitor Toolbox) de monitorizare online cu cele mai importante date și surse utilizate pentru analiza sistemelor de educație și formare profesională din UE.

Care sunt cele 7 ținte ale Uniunii Europene pentru anul 2030, în Educație:

  1. Cel puțin 96% dintre copiii cu vârste între 3 și 6 ani să participe la programe de educație timpurie (grădiniță și creșă) – media UE era la 92,5% în 2021
  2. Rata părăsirii timpurii a școlii să fie, până în 2030, sub 9% – media UE în 2022 era de 9,6%
  3. Rata tinerilor de 15 ani care au competențe scăzute în citire, matematică și științe să fie, până în 2030, mai mică de 15% – media UE era la PISA 2018 de 22,5% la citire, 22,9% la matematică și 22,3% la științe
  4. Rata celor cu competențe digitale scăzute în clasa a VIII-a trebuie să fie, până în 2030, mai mică de 15% (testul ICILS 2018 nu a oferit suficiente date pentru a calcula media UE, dar sunt așteptate datele ICILS 2023 la finalul anului 2024 pentru a vedea media și rezultatele pe fiecare țară în parte). (N.red. Studiul internațional de competență informatică și de informare 2023 (ICILS), implementat de către Asociației Internaționale pentru Evaluarea Rezultatelor Educaționale (IEA), evaluează capacitățile tinerilor de a utiliza tehnologia informației și comunicațiilor prin măsurarea performanței elevilor de clasa a VIII-a în materie de informatică cunoștințe digitale – sursa).
  5. Rata absolvenților de învățământ tehnic și vocațional (VET) care beneficiază de expunere la învățarea bazată pe muncă în timpul educației și formării lor profesionale ar trebui să fie, până în 2025, de cel puțin 60% – media UE în 2022 a fost de 60,1%
  6. Rata tinerilor cu vârste între 25 și 34 de ani care au studii superioare ar trebui să fie, până în 2030, de cel puțin 45% – media UE era în 2022 de 42%
  7. Cel puțin 47% dintre adulții cu vârste între 25-64 de ani ar trebui să participe la activități de învățare în ultimele 12 luni (până acum indicatorul era calculat pentru participarea la educucație în ultima lună, iar pentru acest nou indicator nu există o medie UE calculată încă)

Cum sta România la acești indicatori? Țara este clasată pe ultimele locuri, cu câteva excepții, la toate cele 7 capitole analizate de raport.

Rata copiilor cu vârste între 3 și 6 ani care participă la programe de educație timpurie (grădiniță și creșă): Media UE 92,5% – România 75,6% ultima din Uniunea Europeană

Raportul Comisiei Europene notează faptul că sunt doar câteva state în acest pluton al țărilor în care participarea la educație timpurie „este scăzută și în scădere”, iar România estedeparte de toate statele și față de ea însăși – în 2014-2015 țara noastră avea o rată de participare raportată la 85%.

Rata de părăsire timpurie a școlii este de 15,6%, cu mult peste media UE (9,6 %) și peste ținta la nivelul UE, care este de sub 9%. Această rată este deosebit de ridicată în zonele rurale (24,5 %)10 și în rândul romilor (75 %) – ultima din Uniunea Europeană

Rata tinerilor de 15 ani care au competențe scăzute în citire, matematică și științe: media UE 22,3% – media României la matematică este ultima din Uniunea Europeană – 46,6% dintre elevii de 15 ani nu ajung să treacă de nivelul analfabetismului funcțional (nivelul 2 în testele PISA). Pentru citire și științe, România este penultima sau ante-penultima în Uniunea Europeană.

Rata absolvenților de învățământ tehnic și vocațional (VET) care beneficiază de expunere la învățarea bazată pe muncă în timpul educației și formării lor profesionale este în România de 8,4% – fiind ultimul stat clasat în UE la acest indicator. Media UE este de 60,1%.

Raportul european remarcă și faptul că rata de angajare a acestor tineri cu studii tehnice și vocationale a scăzut mult în pandemie, în România – țara noastră este și aici la coada clasamentului, cu sub 58% angajabilitate, scădere de peste 10 procente în 2022 față de 2019.

Rata tinerilor cu vârste între 25 și 34 de ani care au studii superioare este de 24,7%, față de media UE 42%. La mare distanță de celelalte state, România este și aici ultima în UE.

Rata de participare la educația pe tot parcursul vieții în populația adultă cu vârste între 25-64 de ani este a patra cea mai mică în România, din Uniunea Europeană. Indicatorul a ajuns la 5,6%, în creștere în ultimul an.

Raportul de țară poate fi consultat aici, iar raportul comparativ, poate fi și el descărcat de mai jos:

monitorul-educatiei-si-formarii-2023-NCAN23021RONDownload

education-and-training-monitor-2023-NCAJ23001ENN-1Download

Foto: 61792587 © R E | Dreamstime.com / Dreamstime.com 

Sursa edupedu.ro

About Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *