Retrospectiva 2015 – Politicienii au semănat vant și au cules furtună

Daniela Coța și-a pierdut funcția de viceprimar

Daniela Coța (PSD) a pierdut pe 12 octombrie scaunul de viceprimar în favoarea liberalului Claudiu Bîrsan, după mai bine de un an de judecată. În final, Curtea de Apel Cluj a respins recursurile formulate de Daniela Coța și de Prefectura Sălaj împotriva deciziei Tribunalului Sălaj din 19 februarie, care spunea că hotărârile Consiliului Local Zalău din 6 august 2014 pentru destituire din funcție a Danielei Coța și înlocuirea acesteia cu Claudiu Bîrsan sunt legale.
Prefectura a atacat anul trecut în instanță hotărârile Consiliului Local, care au fost astfel suspendate pe durata procesului. După peste un an în care a așteptat o soluție definitivă în proces, Claudiu Bîrsan este noul viceprimar al Zalăului.
Prima înfățișare la Curtea de Apel a avut loc pe 14 septembrie, dar atunci magistrații au amânat judecata la cererea Danielei Coța, care nu s-a putut prezenta la proces din motive de sănătate.
De la pronunțarea Curții de Apel, consilierii locali ai PSD votează constant împotrivă sau se abțin de la vot la majoritatea proiectelor de hotărâri ale Consiliului Local Zalău.

Șase primari sălăjeni destituiți din ordinul prefectului

Prin ordinul prefectului Ionel Ciunt au fost destituiți în acest an șase primari din Sălaj cu probleme în justiție.
Ioan Barou, primarul comunei Bocșa, a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu asimilat faptelor de corupție. Primarul a fost condamnat pentru că a emis acte false fiului secretarului comunei, ajutându-l astfel pe acesta să obțina subvenții pentru construirea unei case.
Primarul din Crișeni, Maior Andrei, condamnat la 6 luni de închisoare cu suspendare și doi ani și șase luni termen de încercare, pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interes, a fost și el destituit de prefect la începutul acestui an.
Fostul lider PSD Jibou, care a ocupat și funcția de primar al orașului pâna a fost destituit de prefect, la începutul lunii mai, Eugen Bălănean, este acuzat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj de abuz în serviciu asimilat faptelor de corupție, o infracțiune de conflict de interese și o infracțiune de purtare abuzivă. Pe 11 mai, Eugen Bălănean a fost reținut prevenitv 24 de ore, apoi plasat în arest preventiv la domiciliu. Bălănean mai are o condamnare de un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, fiind învinuit că a oferit contracte firmei fiului său. Primarul din Jibou a fost primul edil al unui oraș din Sălaj care a fost destituit din funție pentru condamnare în instanță.
Primarul din Dragu, Claudiu Lazăr, s-a aflat în conflict de interese pentru că și-a angajat mama, pe Rodica Lazăr, fost primar al comunei Dragu, în funcția de consilier personal al primarului.Primarul comunei Bălan, Maghiar Isaia, a fost reținut pe 26 noiembrie, de procurorii Parchetului de pe lânga Tribunalul Salaj, fiind acuzat de săvârșirea a trei infracțiuni de abuz în serviciu asimilate faptelor de corupție și conflict de interese. Cu cinci capete de acuzare, procurorii l-au prezentat la Judecătoria Zalău pe Maghiar Isaia, cerând arestarea preventivă pentru 30 de zile. Magistrații au hotarât însă ca Maghiar Isaia să fie arestat preventiv la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile, respingând cererea procurorilor. El a fost destituit de prefect la începutul lunii decembrie.
Ultimul primar destituit este primarul comunei Marca, Dan șumălan, arestat pe 5 decembrie pentru corupție. De atunci se află după gratii, iar magistrații tocmai i-au prelungit arestul cu încă 30 de zile, sub acuzația că a acordat contracte în numele primăriei unei firme în schimbul unor beneficii în interes personal.

Mircea Ghețe și-a dat demisia din Conisliul Județean

Mircea Raul Ghețe (ALDE) și-a dat demisia din funcția de consilier județean. Consilierii județeni au luat act de demisia lui Ghețe în ședința ordinară a Consiliului Județean Sălaj din 30 septembrie. Mircea Raul Ghețe a intrat la alegeriloe din 2012 al 12-lea în Consiliul Județean, dintre cei 15 consilieri județeni care au fost aleși pe listele USL. Locul său a fost ocupat după demisie de către următorul candidat de pe listele USL din 2012, respectiv de către Mihai Herțe de la PSD. Mihai Herțe este prezentator TV la o televiziune de muzică populară. Mircea Raul Ghețe a fost președintele Partidului Conservator Sălaj. Ghețe a fost în funcție până în vara acestui an, când Partidul Conservator s-a aliat cu Partidul Liberal Reformator, formând ALDE. Cel mai mult de suferit de pe urma demsiei lui Ghețe o are ALDE, care a rămas cu doi consilieri județeni, din trei câți a avut din totalul de 30 de consilieri județeni. Cei doi rămași de la ALDE sunt Marian Crișan și Dimitriu Alexandru. Majoritatea în Consiliul Județean o va deține tot PNL-ul, care are un număr de 11 consilieri județeni, cu unul mai mulți decât PSD, care are zece consilieri județeni, cu tot cu Mihai Herțe la numărătoare.

PNL se joacă de-a candidatura cu Radu Căpîlnașiu

Cei doi co-președinți ai PNL Sălaj, Lucian Bode și Radu Căpîlnașiu, nu s-au pus încă de acord asupra candidaturii la Primăria Zalău. Lucian Bode a anunțat în 18 decembrie că organizația județeană a partidului este pregătită din toate punctele de vedere să câștige alegerile locale din 2016. Bode a amintit și că PNL Sălaj are până la ora actuală 40 de candidați validați deja de Biroul Permanent Județean.
Transpare însă că liberalii au probleme la Zalău. Povestea cu uite candidatul, nu e candidatul la Zalău o întind liberalii de prea mult timp. După ce Radu Căpîlnașiu a declarat că nu mai stop_coloana candidează, Lucian Bode a anunțat la două zile diferență că Radu Căpîlnașiu este în liste pentru a candida la Zalău. Căpîlnașiu însă susține de mai bine de o jumătate de an: “nu mai candidez, mă retrag”. PNL Sălaj rămâne cu aceste declarații contradictorii păguboase. Cu șanse în cazul unei candidaturi la Primăria Zalău din partea PNL mai este și Claudiu Bîrsan, acum viceprimar. Bîrsan se bucură de popularitate și de o activitate politică remarcată.

PSD Sălaj a uitat de Ponta și i-a declarat “dragoste nemărginită” lui Liviu Dragnea

În luna octombrie au avut loc alegerile interne din PSD, unde candidat unic la șefia partidului a fost Liviu Dragnea. Atunci, liderii PSD Sălaj au arătat că partidul l-a uitat pe Victor Ponta și că toată dragostea i-o oferă lui Liviu Dragnea. La nivel de Sălaj, Dragnea a câștigat alegerile cu 94,5 la sută.
Tiberiu Marc a fost reconfirmat anul acesta șef al PSD Sălaj. În sala de conferințe Porolissum a Consiliului Județean a avut loc pe 24 septembrie Conferința Județeană de Alegeri a Partidului Social Democrat. Tiberiu Marc a fost reconfirmat președinte în unanimitate, iar Iuliu Nosa, prim-vicepreședinte al partidului până ieri, a fost ales președinte executiv al PSD. O altă schimbare a avut loc la secretariatul partidului. Secretar al partidului a fost Sandu Bercean, fost primar în Meseșenii de Jos, singurul primar din județ care a executat o pedeapsă cu închisoare pentru fapte comise în timpul mandatului. Sandu Bercean a fost înlocuit din funcția de secretar al PSD Sălaj cu consilierul județean Sergiu Panie.

Sălajul a dat al doilea prim-ministru

Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe 10 noiembrie pe sălăjeanul Dacian Cioloș în funcția de prim-ministru al României. Decizia președintelui României vine după ce s-a consultat cu partidele politice de două ori și s-a convenit că este nevoie de un guvern tehnocrat, în contextul în care întreaga clasă politică a fost contestată în proteste de stradă de amploare după tragedia din Clubul Colectiv din 30 octombrie. Dacian Cioloș a anunțat la scurt timp cabinetul cu care guvernează, toate numele fiind apolitice. Cabinetul Cioloș a trecut de votul Parlamentului și pare a fi singura soluție viabilă care poate redresa scena politică din România. Numirea lui Dacian Cioloș a venit exact în aceiași zi în care, în urmă cu 87 de ani, Iuliu Maniu devenea premierul României. Astfel, comuna Pericei devine singura comună care dă României doi prim-miniștri, amândoi numiți în contexte poltice asemănătoare.

PSD – lupta pentru putere
între Ponta și Dragnea

Anul 2015 a început pentru PSD cu nevoia de a se regrupa după pierderea alegerilor prezidențiale. Problemele au venit dintr-o cu totul altă direcție decât s-ar fi așteptat. În 15 mai, Liviu Dragnea, ministru al Dezvoltării și Administrației la acea vreme, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, decizia nefiind definitivă. Dragnea renunță la funcțiile din PSD și la funcțiile din guvern. Plecarea a fost însă doar formală. Pe 5 iunie, premierul Victor Ponta este chemat la DNA, urmărit penal în dosarul “Turceni-Rovinari”, în care era cercetat și senatorul PSD Dan Șova. Ponta se ascunde de scandal plecând în Turcia, invocand motive medicale. Dragnea devine apoi președinte interimar al PSD. Ponta mai primește o lovitură, pe 17 septembrie, fiind trimis în judecată pentru 17 infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală și spălarea banilor. În 11 octombrie, Liviu Dragnea a fost ales președinte deplin al PSD cu 97 la sută din voturile celor care s-au prezentat la urnele PSD-ului.

PNL a pierdut șansa
de a ajunge la guvernare

PNL a intrat în anul 2015 după ce ieșiseră învingători din alegerile prezidențiale din toamna anuloui trecut, reușind să își vadă candidatul, Klaus Iohannis, instalat pe scaunul de la Palatul Cotroceni. Ambiția era acum obținerea guvernării
Fuziunea PNL cu vechiul PDL era abia la început. Primul pas către această fuziune a fost unificarea grupurilor parlamentare – lucru care s-a întâmplat în luna februarie, odată cu începerea noii sesiuni parlamentare.
Iohannis afirma, de la Palatul Cotroceni, că își dorește cât mai repede un guvern PNL. Singura armă la îndemâna liberalilor era moțiunea de cenzură. Liberalii au depus în acest an două moțiuni de cenzură împotriva lui Victor Ponta, însă fără succes. Prima moțiune a fost depusă chiar în momentul în care DNA anunța urmărirea penală a lui Victor Ponta. Liberalii aveau nevoie de 286 de voturi pentru a dărâma guvernul ceea ce nu s-a concretizat. Pe 21 septembrie, PNL a depus a doua moțiune împotriva lui Victor Ponta. 180 de parlamentari au semnat documentul, majoritatea din PNL, alături de senatori și deputați din fostul grup PPDD și câțiva neafiliați. Pe 29 septembrie, la votul din plen, liberalii au reușit să strângă 207 voturi pentru, mult sub necesarul pentru dărâmarea guvernului.
După tragedia din Colectiv și consultările cu președintele Klaus Iohannis, liberalii au anunțat că nu vor propune un premier. Liberalii încheie astfel anul la fel de departe de obiectivul asumat în iarna trecută, acela de a prelua guvernarea.

About Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *