octombrie 4, 2022

Protopopul Remus Rosca – semnatar al Unirii Transilvaniei cu Romania si ctitor al primei biserici romanesti din Zalau

Preot si apoi protopop ortodox, semnatar al Unirii Transilvaniei cu Romania si ctitor al primei biserici romanesti in Zalau, Remus Rosca se inscrie, la loc de cinste, in galeria personalitatilor salajene din generatia Marii Uniri

rn

Formarea profesionala

rn

S-a nascut la 25 ianuarie 1882 in localitatea Fizes-Sanpetru, comitatul Solnoc-Dobaca. La 26 februarie 1905 a fost hirotonit si a fost numit preot in parohia Tamasa. in anul 1910 s-a transferat in parohia Treznea, unde a pastorit pana in primii ani de dupa Marea Unire. Dupa 1918 a slujit cativa ani atat la Zalau cat si la Treznea.

rn

Delegat la Adunarea Nationala de la Alba Iulia si semnatar al Unirii Transilvanei cu Romania
in conformitate cu ordinele primite de la Consiliul National Roman Central, cu sediul la Arad, romanii din cercul electoral Zalau s-au intrunit pe data de 25 noiembrie 1918 cu scopul de a alege cei 5 reprezentanti care urmau sa participe si sa-i reprezinte la Adunarea Nationala de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
Din cuprinsul procesului verbal incheiat cu aceasta ocazie aflam ca presedinte al adunarii a fost ales Gheorghe Pop (de Oarta), iar ca notar preotul Traian Trufasiu. Presedintele a dat citire ordinului prin care se cerea alegerea de urgenta a delegatilor si „ii provoaca” pe cei prezenti sa aleaga doi barbati „de incredere”, care sa supervizeze alegerile. Au fost numiti, „cu aclamatie”, Dr. Octavian Felecan si Dr. Iosif Farcasiu.
Presedintele a deschis votarea, „care decurgand in ordine, pe baza scutinului facut de biroul adunarii”, s-a constatat ca unanimitate de voturi au obtinut urmatorii: Traian Trufasiu, preot greco-catolic in Zalau; Dr. Augustin Pintea, avocat in Crasna; Eugen Boros, contabil la filiala bancii „Silvania” din Zalau; Remus Rosca, preot ortodox in Treznea; Cornel Otiel, preot greco-catolic in Buciumi. Ei au fost alesi din partea romanilor din cercul electoral Zalau, „cu vot universal ca delegati ai cercului electoral indreptatiti si indatorati a lua parte cu vot decisiv in Marea Adunare Nationala Romana”.
Asadar, preotul Remus Rosca a facut parte din cei 1228 de delegati care au semnat Unirea Transilvaniei cu Romania.

rn

Ctitor al primei biserici romanesti din Zalau

rn

Dupa Marea Unire, incepand cu guvernul condus de generalul Alexandru Averescu, in Zalau s-au stabilit, temporar sau definitiv, o serie de functionari veniti din Vechiul Regat. De asemenea, la Zalau, in incinta Cazarmei Militare, care a primit numele generalului-erou Dragalina a fost stabilit sediul Batalionului 7 Vanatori de Munte. Noii veniti, in marea lor majoritate, apartineau cultului ortodox. impreuna cu preotul ortodox din Zalau, Remus Rosca au hotarat sa-si construiasca propria biserica.
A fost aleasa locatia de pe fosta strada a Florilor, actualmente Andrei saguna. Terenul pentru constructie a fost donat de statul roman, pe locul unde se afla o fosta gradinita, care a fost transformata in casa parohiala. Constructia data din 1870 si dupa multe modificari a fost folosita ca si casa parohiala, pana in anul 2008.
Cel chemat sa construiasca lacasul de cult a fost arhitectul Alexandru Floriansics care, spune presa vremii, „a dat dovada si de astadata de munca solida ce o pune la orice intreprindere”. Biserica are plan in forma de cruce, cu o lungime de 24 m si o latime de 8 m., zidita in stil bizantin.
Interiorul bisericii a fost pictat de Bogdan de la simleu, „care a depus multa munca pentru a da o lucrare frumoasa”. Iconostasul sau catapeteasma bisericii este opera profesorului Th. Lorman si reprezinta „o adevarata podoaba, atat ca conceptie, cat si ca executie”, dupa cum spunea profesorul Leontin Ghergariu in momentul sfintirii bisericii.
La zidirea noii biserici au participat putini, dar marinimosi credinciosi din oras, ajutati de soldatii si ofiterii din Garnizoana Zalau. Prin grija epitropului Pompiliu tolca, profesor in Zalau, s-a luat un imprumut bancar de aproximativ 600.000 lei. Datorita dobanzii si izbucnirii marii crize economice mondiale, imprumutul bancar va ajunge, in anul 1932, la suma de 920.000 lei. El a fost achitat cu ajutorul donatiilor facute de catre credinciosi.

rn

Sfintirea bisericii – moment istoric pentru orasul Zalau

rn

Momentul solemn al sfintirii bisericii a avut loc in ziua de 23 octombrie 1927 si a reprezentat un eveniment deosebit pentru comunitatea zalauana, indiferent de apartenenta religioasa sau etnica.
Sfintirea bisericii a fost facuta de catre P.S. Sa episcopul Nicolae Ivan de la Cluj, asistat de aproximativ 18 preoti.
Sarbatoarea a inceput cu o zi inainte, Sambata, cand episcopul Nicolae Ivan a sosit la Zalau. Orasul a fost impodobit frumos, iar la intrarea dinspre Cluj, conform traditiei, a fost construita a poarta de triumf. Acolo l-au asteptat autoritatile locale, in frunte cu primarul Vasile Cloaje, pe episcopul Nicolae Ivan. Dupa intampinarea solemna, episcopul s-a deplasat la biserica unde era asteptat de catre preoti, care i-au urat, la randul lor, bun venit inaltului oaspete.
Ziua de Duminica, ziua sfintirii bisericii, a inceput in sunetul clopotelor, care ii chemau pe credinciosi la rugaciune. La ora 9 a inceput slujba religioasa, pontificata de episcopul Nicolae Ivan. inainte de a incepe slujba, episcopul a ridicat la rangul de protopop pe Remus Rosca, caruia ii revine o mare parte din munca depusa pentru zidirea bisericii. Episcopul a sfintit, apoi, biserica, pe care a inchinat-o Sfantului Nicolae, probabil si dupa numele sau. Asadar, acesta a fost primul hram al bisericii, care astazi poarta hramul Sfintei Treimi.
in cadrul Liturghiei a cantat corul episcopiei din Cluj, condus de profesorul Sava Golumba. La sfasitul Liturghiei, episcopul Nicolae Ivan a rostit o predica inaltatoare, in care a indemnat poporul sa-si pastreze credinta „ca sa o poata lasa mostenire, asa cum ne-a lasat-o noua de mostenire marii nostri inaintasi: stefan cel Mare, Andrei saguna, Simion Barnutiu, Gheorghe Pop de Basesti”.
Dupa Liturghie au urmat o serie de receptii in Sala festiva a Prefecturii, actualul sediul al Primariei Municipiului Zalau, sala „Avram Iancu”. La receptii au fost prezente autoritatile bisericesti, civile si militare. Toti cei prezenti si-au manifestat bucuria pentru ca in Zalau s-a reusit edificarea primei biserici romanesti. La final, episcopul Nicolae Ivan a multumit celor prezenti si i-a indemnat pe toti „la munca sincera pentru prosperarea statului, pentruca astfel sa avem pacea launtrica si sa castigam respectul strainatatii”.
Dupa receptii, aproximativ 200 persoane au participat la un banchet organizat la restaurantul Transilvania. Un fapt inedit este acela ca in presa vremii regasim si meniul care a fost servit cu aceasta ocazie, pe care il redam si noi in continuare: „tuica, mezeluri si masline, ciorba de pasare; fripturi: purcel fript cu varza rosie, pasari cu cartofi prajiti, salata; prajituri: gogosi cu dulceata de visine; fructe: struguri si mere, cafea turceasca; beuturi: vin ½ kg., 1 sticla de sifon sau apa minerala”.
Conform obiceiului epocii, la banchet s-au tinut mai multe toasturi. Ele au debutat cu episcopul Nicolae Ivan, care a inchinat pentru Majestatea Sa Regele Mihai I. Au mai toastat Ioil Ghiurutan, protopop ortodox de Romanasi, pentru superiorul sau ierarhic, Nicolae Ivan, Vasile Cloaje, primarul Zalaului, pentru guvern, senatorul PNt, colonel Marasescu, pentru armata romana, protopopul Remus Rosca, parohul si ctitorul noii biserici, pentru reprezentantii confesiunilor prezente la eveniment, Cornel Sima, fratele mai mare al pictorului Ioan Sima, in numele Prefecturii si preotul Giurgiu, care a toastat pentru „pacea confesionala”. A urmat la cuvant reputatul profesor universitar Panaitescu, parlamentar de Salaj din partea Partidului Poporului, care a toastat, „cu o rara elocventa pentru biruinta neamului romanesc”. Alexandru Aciu, presedintele Astrei salajene, secretar al Reuniunii Femeilor Romane Salajene, la vremea respectiva deputat national-taranesc si presedintele organizatiei PNt Salaj, a toastat pentru femeia romana, „menita sa impodobeasca noul locas sfant”. Nicolae Cristea, fost prefect de Salaj, in timpul celui de al doilea guvern condus de generalul Averescu (martie 1926-iunie 1927), a toastat „pentru cei ce inteleg sa se sprijine reciproc, cum au facut unitii si ortodocsii la Zalau”. Au mai toastat B. Alexandrescu, pentru cler si oaspeti si P. Palade, pentru Comitetul parohial si cor. La final, P.S. Sa Episcopul Nicolae Ivan a incheiat, multumind tuturor, pentru „dragostea si devotamentul” pe care l-au manifestat fata de Biserica, Rege, Guvern si pentru el personal.
Seara a avut loc un concert impresionant, la care au participat distinsii oaspeti, alaturi de comunitatea zalauana. Corul episcopiei din Cluj, condus de profesorul Sava Golumba a sustinut un concert impresionant.
Preotul profesor Remus Rosca s-a implicat activ si pe taram politic, in cadrul Partidului Poporului si apoi in cadrul Partidului National taranesc.

rn

Senator in Parlamentul Romaniei si consilier al orasului Zalau

rn

in primavara anului 1926 se sfarsea guvernarea liberala, iar regele Ferdinand I l-a desemnat cu formarea noului guvern pe generalul Alexandru Averescu, presedintele Partidului Poporului.
Conform uzuantelor epocii, noul prim ministru a anuntat data alegerilor parlamentare. Pentru Camera Deputatilor a fost fixata data de 25 mai 1926, 28 mai la Senat si 10 iunie la cea de senatori ai consiliilor comunale si judetene. Pentru judetul Salaj au fost depuse, in totalitate, 5 liste de candidati. inafara de Blocul National-taranesc au mai depus liste urmatoarele partide: averescan, liberal, cuzist si socialist.
Pe lista averescana, adica cea a Partidului Poporului, care se afla la guvernare candidau urmatorii: la Camera – Constantin Bucsan, subsecretar de stat la Interne, cumnatul lui Octavian Goga; Eugen Savu, avocat Cluj, nepotul lui Vasile Goldis; Victor Pop, preot greco-catolic, profesor la Liceul „Simion Barnutiu” din simleu; baronul Josika Ioan, mare proprietar; Ioan Coste, preot greco-catolic in Somes Uileac si tolca Pompei, profesor la scoala Normala de invatatori din Zalau.
La Senat primul pe lista era protopopul ortodox Remus Rosca, urmat de Domahidy Elemer, mare proprietar in Domanesti, langa Carei si avocatul Mihai Pop.
Partidul Poporului se baza pe imensa popularitate castigata pe front de catre generalul Averescu, a carui personalitate a fost mitizata dupa razboi: „Dupa cum viteazul general Averescu a stiut in timp de razboiu sa apere steagul si hotarele tarii, tot astfel va sti astazi sa conduca treburile ei si sa se ingrijeasca de bunastarea plugarilor, caci plugarii formeaza temelia tarii si catre ei trebue sa se indrepte grija parinteasca a tuturora”. Chiar si semnul electoral avea legatura cu presedintele sau: steaua, „care poarta steaua generalului Averescu”, spuneau sloganurile electorale.
La nivelul judetului Salaj, invingatoare a iesit lista Blocului National-taranesc. Cu toate acestea Blocul National-taranesc (B.N.t) a obtinut doar un singur mandat de deputat, iar partidul de guvernamant, prin prima electorala, pe celelalte cinci.
Din partea Partidului Poporului au fost desemnati ca deputati urmatorii: Eugen Savu avocat in Cluj, Victor Pop, baronul Josika din Tihau, preotul Ioan Costea si Pompei tolca, profesor in Zalau. Constantin Bucsan a optat pentru alt judet.
La Senat a iesit invingatoare lista partidului de guvernamant si au preluat mandatele protopopul Remus Rosca si Domahidy Elemer. Asadar, preotul Remus Rosca a reprezentat cu cinste Salajul in Parlamentul Romaniei. Din pacate, peste numai un an, guvernul Averescu a fost demis, fiind alcatuit un guvern de Uniune Nationala, condus de Barbu stirbei, care a organizat noi alegeri parlamentare, iar preotul Remus Rosca nu a mai intrat in Parlament.
in acest context, se pare ca s-a inscris in Partidul National taranesc, fiind ales consilier al orasului Zalau in mai multe legislaturi.
Desi participasera pe liste comune la alegerile din anul 1931, Partidul National Liberal declanseaza, la fel ca PNt, incepand cu data de 17 aprilie 1932, o viguroasa campanie de rasturnare a guvernului Iorga, a carui cadere a fost grabita de raportul consilierului tehnic Charles Rist, publicat la data de 26 mai 1932. in acest raport se facea un aspru rechizitoriu asupra modului cum erau conduse finantele Romaniei. Charles Rist recomanda guvernului roman sa ceara concursul tehnic al Societatii Natiunilor in vederea realizarii unei reforme financiare sanatoase. tara noastra se gasea in imposibilitatea de a-si plati datoriile externe.
in fata acestei situatii, si lipsit de o baza de masa, guvernul Iorga demisioneaza pe data de 31 mai 1932. Peste cateva zile, la data de 6 iunie regele Carol al II-lea l-a insarcinat cu formarea unui nou guvern de uniune nationala pe Alexandru Vaida-Voevod, cu scopul de a organiza alegeri parlamentare. Fiind refuzat de catre toti sefii de partide, Vaida-Voevod alcatuieste lista guvernului si depune juramantul, in seara aceleiasi zile. El obtine din partea regelui decretul-lege de desfiintare a Parlamentului si fixeaza noile alegeri pentru zilele de 17 iulie pentru Adunarea Deputatilor, si 20-26 iulie pentru Senat.
Pe data de 15 iunie 1932, prefectul judetului Salaj trimite ministrului de Interne urmatoarea telegrama: „in interesul unei bune administratii a gospodaririi orasului Zalau, rugam inlocuirea actualei Comisiuni interimare, propunand numirea unei noi Comisiuni interimare compusa din dnii Ioan Mango ca presedinte, Remus Rosca, Ioan Oncos, Vasile Toth, Dr. Szabó Alexandru, Dr. Szercsànyi Adalbert si Matias stefan ca membrii”.
A doua zi, ministrul de Interne trimite o telegrama Prefecturii judetului Salaj, prin care este anuntata ca prin decizia ministeriala nr. 11498 din 16 iunie 1932 a fost numita o noua comisie interimara a orasului Zalau, asa cum ceruse cu o zi inainte prefectul judetului, Gheorghe Pop de Oarta. De asemenea, prefectul era rugat sa ia masuri pentru instalarea oficiala a comisiei si depunerea juramantului de catre noii membri.
Din cuprinsul procesului verbal al Consilului Comunal (Local) Zalau din 13 ianuarie 1931 aflam componenta sa, in urma alegerilor locale care au avut loc la inceputul anului 1930. Primar era Ioan Mango, iar ajutor de primar era Carol Solyom. Din Delegatia Consiliului Local faceau parte consilierii Solymos Carol, preot-profesor Remus Rosca, Anton Hochteil si Dumitru Mastan. Consilierii alesi erau urmatorii: Solymos Carol, Andrei Gazda, Remus Rosca, Nagy Alexandru, Dioszegi Alexandru, Ioan Oncos, Dr. Szmercsányi Adalbert, Marian Gligore, Eder Géza, Nagy Iosif, Dumitru Mastan, Tulogdi Samoila, Székely Alexandru, Ecsedi Ladislau, Porcsalmi Iosif, Takács Iosif, Kadár Géza, Coriolan Simu.
Biserica de pe fosta strada a Florilor a fost pastorita de preotul-protopop Remus Rosca pana in anul 1940. in urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940, a avut de suferit, la fel ca marea majoritate a romanilor din Salaj. A fost expulzat in Romania, impreuna cu epitropul si profesorul Pompei tolca. Protopopul Remus Rosca nu s-a mai intors in Zalau dupa razboi, ci s-a retras la Dej, unde a decedat, in anul 1950.

Lasă un răspuns

NOTA: sunt interzise injuriile, incitările la ură ori violență, cuvintele obscene și atacul la persoană. Publicația „Graiul Sălajului” nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revenind integral autorului comentariului. Orice persoană care se consideră prejudiciată de conținutul unui comentariu, are posibilitatea să solicite ștergerea comentariului respectiv, în baza unei cereri în acest sens, transmise pe adresa de email a redacției: graiulsj@unisys.ro

Adresa ta de email nu va fi publicată.