Primele meserii recunoscute in Zalau

În Zalaul epocilor trecute, una dintre cele mai importante meserii era olaritul. În oras activa breasla olarilor, care a si dat numele de astazi al strazii Olarilor din Bradet. În Zalau au mai fost însa recunoscute si breasla croitorilor, a cojocarilor si a cizmarilor.

Croitori de lux si croitori de sumane

Primele date despre croitorii din Zalau dateaza din 1511, când sunt mentionati în documente croitorii din Zalau si cei din Boghis. În 1609 sunt mentionati în Zalau 43 de meseriasi, din care sapte sunt cizmari. În 1701 apar în Zalau doua categorii de croitori, de lux si cei pentru oamenii obisnuiti. La 1718 statutul breslei a fost confirmat de împaratul Carol al VI-lea de Hasburg, iar în 1759 statutul a fost reînnoit. La 1825 sunt atestate doua tipuri de croitori, de lux si croitori de sumane. În 1872 breasla se desfiinteaza.

Cojocarii primesc privilegii pentru produsele lor de calitate

Cojocarii din Zalau sunt amintiti în documentele anului 1515 alaturi de cei din Crasna si Boghis. La 1549 statutul stop_coloana breslei cojocarilor din Zalau a fost confirmat de principele Tranilvaniei, Sigismund Bathory. La 1595, cojocarii din Zalau primesc o serie de privilegii pentru buna calitate a marfurilor produse la Zalau si pentru buna lor desfacere pe piata. La 1613 statutul breslei a fost reconfirmat de Gabriel Bethlen, principe de Transilvania. În 1658 breasla numara sapte mesteri si câtiva zilieri. La 1764 este confirmat ultima data statutul breslei, ca mai apoi sa dispara de pe scena economica din Zalau.

Breasla cizmarilor a fost atestata în secolul al XVI-lea alaturi de breasla curelarilor. Breasla primeste în 1748 privilegii de la Maria Tereza. Breasla devine independenta în 1859 când se contopeste cu cea a tabacarilor.

 

About Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *