Datorită lipsei materiei prime dar şi a preţurilor atractive de la export, zahărul se scumpeşte cu 15-20 la sută susţin specialiştii din industria alimentară.
Nu-i o noutate că se scumpeşte zahărul. Dar ce nu se scumpeşte in vremea de azi?! In bună măsură Romania este la cheremul pieţei europene. Fermierii romani nu mai pot produce sfeclă de zahăr la preţurile impuse de Bruxelles (26,29 euro pe tonă) pentru că producţia de sfeclă de zahăr nu este subvenţionată aşa cum se cuvine de către stat. Aşa că agricultorii au renunţat să cultive sfeclă, iar producţia se prăbuşeşte de la an la an. „Am ajuns intr-un punct mort, susţin producătorii de sfeclă de zahăr. Ori inchidem toate fabricile de zahăr din Romania, ori le ajutăm să supravieţuiască”. Dar cum să le ajutăm să supravieţuiască, de vreme ce legea cererii şi ofertei este cea care impune trendul.
De şapte ani in Sălaj nu se mai cultivă sfeclă de zahăr
In judeţul Sălaj nu s-a mai cultivat un hectar de sfeclă de zahăr de şapte ani, mai exact din anul 2004 cand in intreg judeţul s-au cultivat doar nouă hectare cu sfeclă de zahăr. Discutand cu inginerul Luka Peter, responsabil cu producţia vegetală in cadrul Direcţiei Agricole Sălaj deducem că o inlănţuire de motive a dus la dispariţia sfeclei de zahăr din culturile sălăjene. Dacă imediat după revoluţie, adică in anul 1990 s-au cultivat 1023 de hectare cu sfeclă de zahăr, cu o producţie medie de 21.330 de kilograme la hectar, apogeul a fost atins in 1996 cand s-au cultivat la nivel de judeţ 1627 de hectare cu o producţie medie de 20.127 de kilograme la hectar. Apoi a urmat declinul; in anul 2000 s-au cultivat 198 de hectare cu sfeclă de zahăr, in 2003 , 146 de hectare, cum spuneam in 2004, 9 hectare. Şi apoi s-a cantat prohodul sfeclei de zahăr in Sălaj.
Banii n-au fost pe placul fermierilor
Cand lumea era lume, in staţiile CFR din Surduc, Someş Odorhei ori Sărmăşag imense grămezi de sfeclă aşteptau să fie transportate la fabricile de zahăr din Carei, Lechinţa, Luduş sau Oradea. In vremurile bune producătorii primeau opt kilograme de zahăr la suta de kilograme de sfeclă, apoi patru kilograme, apoi producţia s-a plătit in bani. Bani puţini care i-a nemulţumit pe agricultori şi i-a determinat să renunţe la cultivarea sfeclei de zahăr. Asta a dus la inchiderea fabricilor de zahăr din Carei şi Lechinţa, după ce o bucată de vreme, pentru a supravieţui, acestea achizi-ţionau din import zahăr brut pe care-l prelucrau.
Exportul mai atractiv decat piaţa internă
In Transilvania la ora actuală funcţionează doar două fabrici de zahăr la Oradea şi la Luduş, dar şi acestea cu capacitatea de producţie mult diminuată din lipsa materiei prime. Fabricile de zahăr din Romania preferă să-şi vandă producţia la export, pentru că preţurile sunt mult mai atractive. Preţul kilogramului de zahăr la poarta fabricii, spun producătorii, este de 2,80 lei. Dacă mai adăugăm şi celelalte cheltuieli, transportul (cu carburantul scumpit) depozitarea, desfacerea nu trebuie să avem nici o indoială că zahărul va ajunge in curand la 4-4,5 lei kilogramul aşa cum prognozează specialiştii din industria alimentară.
Preţul zahărului iţi lasă un gust amar
Articole
Postul Sfintei Marii
”Dacă lumea ar posti, nu s-ar mai face arme, n-ar mai fi războaie, tribunale și închisori. Postul i-ar ajuta pe toți să se înfrâneze, nu numai de la mâncare, ci să izgonească iubirea de arginți, lăcomia și orice vicleșug.” (Sfântul Vasile cel Mare) Dragi cititori, a început postul Adormirii Maicii Domnului, cunoscut în popor și sub denumirea de postul Sfintei Marii. Acesta durează două săptămâni și se încheie în data de 14 august, înainte de marea sărbătoare…
Mai mult...Solidaritatea
Ziua bună, dragi cititori! Într-o veche istorisire, doi soldați traversau, noaptea, o pădure înzăpezită. Atacați de o haită de lupi, ei s-au așezat spate în spate și s-au apărat reciproc. Astfel, fiecare a avut o perspectivă diferită asupra pericolului, dar, alegând să rămână împreună și să conlucreze, și-au putut salva viețile. Ce anume i-a salvat pe cei doi? Răspunsul este simplu și vădit: solidaritatea. Dacă aruncăm o privire pe rețelele de socializare la ecourile unor știri, dacă…
Mai mult...