Post, bunatate, credinta si smerenie in Saptamana Mare

Ultimele sapte zile inaintea sarbatorilor de Pasti, cunoscute ca Saptamana Mare, reprezinta o perioada in care fiecare crestin trebuie sa incerce sa fie mai bun, cumpatat si smerit. Denumirea de Saptamana Mare vine de la evenimentele speciale care s-au petrecut in acest interval. Incepand din Duminica Floriilor, in toate bisericile ortodoxe au loc slujbe prin care sunt rememorate ultimele zile din viata pamanteana a Mantuitorului, respectiv prinderea, judecarea, rastignirea si ingroparea, a spus purtatorul de cuvant al Patriahiei Romane, preotul Constantin Stoica.
Una din cele mai importante zile din Saptamana Mare este cea de joi, numita si Joia Mare. De dimineata se pregateste impartasania pentru un an, care se da bolnavilor. Seara, sunt citite cele 12 Evanghelii. Vineri, la slujba de seara, se canta Prohodul.
Cei care nu au reusit sa posteasca ar putea incerca sa faca acest lucru fie si pentru cateva zile, intrucat postul inseamna exercitiu si poate fi interpretat drept cumpatare atunci cind este vorba de mancare si bautura, dar si bunatate, rabdare si intelegere in relatiile cu cei din jur, a adaugat parintele Constantin Stoica. In opinia preotilor, postul nu inseamna numai alimentatie fara carne, lapte, branza si oua, ci mult mai mult, respectiv iertare, impacare, bunatate si rabdare.
”Postul vine din grecescul «asceza» si inseamna exercitiu. Deci, perioada postului este o perioada in care oamenii trebuie sa faca exercitii pentru a fi mai buni, mai intelepti, mai blanzi, sa priveasca mai mult la ei si mai putin la cei din jur, sa nu fie lacomi la mancare chiar daca alimentele sunt fara carne sau lactate, pentru ca lacomia este un pacat. In plus, Biserica scuteste de post copiii, batrinii, militarii, oamenii care calatoresc si pe bolnavi. Mai mult, este preferabil ca o persoana sa posteasca fie si o singura zi, daca nu poate mai mult, dar in acea zi sa fie respectata traditia ortodoxa”, a spus parintele Stoica.
Sarbatorirea Invierii Domnului, a Sfintelor Pasti, este pentru intreaga crestinatate prilej de bucurie si praznic imparatesc, pentru ca prin Invierea Domnului se mantuieste tot pacatosul, primind iertare de greselile spovedite si, hranindu-se trupeste si sufleteste cu Sfintele Pasti, primeste viata noua. Postul Sfintelor Pasti, cel mai lung si cel mai aspru post de peste an, presupune ca trecerea la mancaruri de dulce sa fie cumpatata si cu chibzuiala. Masa traditionala pentru Sfintele Pasti este alcatuita la crestinii romani din drob, ciorba si friptura de miel, iar ca dulciuri se mananca pasca cu branza si cozonacul cu diverse umpluturi. Alaturi de aceste bucate se pregatesc oua inrosite.
Traditia populara spune ca, la rastignirea lui Iisus Hristos, Maica Domnului a adus un cos cu oua pe care a vrut sa le dea paznicilor. Acestia au refuzat darul, batjocorindu-L si mai mult pe Iisus. Plangand in hohote, Maica Domnului a lasat cosul la picioarele Rastignitului. Sangele, siroind din trup a impestritat ouale. Uitandu-se la ele, Iisus Hristos a soptit ca din acea zi toti crestinii vor vopsi oua rosii. In felul acesta, ouale rosii au devenit un simbol al Invierii Mantuitorului.
Nutritionistului Simona Tivadar, sef de clinica la Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti, spune ca postul poate fi privit ca un mod de detoxifiere a organismului numai daca alimentele consumate fac parte din bucataria traditionala, nu din obiceiurile alimentare ale occidentalilor. Postul si reluarea alimentatiei cu produse de “dulce” inseamna cumpatare, si nu excese culinare. Pentru cei care au postit, revenirea la alimentatia normala trebuie sa se faca treptat, incepand cu branzeturi, legume, fructe si carne de pasare. Produsele din carne de miel trebuie mancate cu multa prudenta, incepind cu cantitati mici de ciorba si cu putin drob.
Referindu-se la bolnavi, Simona Tivadar a specificat ca acestia nu trebuie sa abandoneze dietele alimentare, nici chiar de sarbatori. Carnea de miel este greu digerabila si mai toxica decat alte produse, de aceea medicii recomanda un consum prudent din alimentele cu acest continut, mai ales ca, la masa de Pasti, acestea se asociaza altor mancaruri bogate in grasimi (dulciuri, maioneze) si bauturilor alocoolice.
Pentru ca sarbatorile sa nu devina un chin, fiecare persoana trebuie sa stie cat si cum sa manince, a mai spus Tivadar. Astfel, un om sanatos trebuie sa consume de Pasti alimente traditionale fara nicio retinere. Totusi, pentru a evita o supraalimentatia inutila, ar fi bine ca doua treimi din farfuria cu mincare sa contina legume si zarzavat, a mai spus specialistul nutritionist. De asemenea, trebuie consumate cel mult doua oua, evitandu-se maionezele si sosurile grase. La masa festiva nu trebuie consumati cirnaciori sau mititei, pe langa alimentele traditionale sarbatorilor de Pasti (precum drobul si friptura de miel), pentru ca digestia va fi mult ingreunata, a mai spus medicul. O alternativa la carnea de miel ar fi cea de ied, vitel, peste sau curcan (ultima chiar dietetica), toate fiind mai usor digerabile.
Persoanele suferinde trebuie sa continue regimul prescris de medici. Astfel, un cardiac trebuie sa manance nesarat, dar sa asocieze alimentelor legume si zarzavaturi cu lamaie, persoanele cu afectiuni renale trebuie sa manance cu prudenta oua si carne, iar diabeticii sa evite zaharul, mai ales ca in magazine exista dulciuri pregatite special pentru ei, a adaugat Tivadar. Dupa o masa consistenta, se recomanda o felie, cel mult doua de cozonac, acest desert putand fi mancat in cantitate mai mare la micul dejun, cu lapte sau ceai.
Bauturile alcoolice trebuie asortate felului de mincare, dar, de Pasti, conform traditiei, va fi baut vin rosu. Indiferent de starea de sanatate, si bauturile trebuie consumate cu prudenta. La sfarsitul mesei festive, este indicata o ceasca de cafea neagra sau un pahar dintr-o bautura alcoolica pe baza de plante, ambele lichide avand proprietatea de a usura digestia.
Medicii mai recomanda ca intre mese sa existe o pauza de cel putin trei ore, timp in care sa fie facute plimbari scurte pe jos. Nutritionistii sustin ca orice om trebuie sa aiba in casa medicamente care ajuta la digestie, precum colebil, triferment sau digestal. Cei care, dupa masa, acuza stari de voma, greata, stari febrile sau frisoane care nu cedeaza dupa ingerarea digestivelor trebuie sa mearga urgent la camera de garda a oricarui spital, a mai spus Tivadar.

About Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *