Din cauza cheltuielilor foarte mari pentru constituirea antrepozitului fiscal, pălinca de Sălaj, produs tradiţional, nu poate fi comercializată in magazine. După actualul Cod Fiscal, pălinca trebuie făcută in fabrică, nu in pălincie.
Cunoscuta „pălincă de Sălaj” nu se bucură de aceleaşi drepturi precum sora sa mai mare „ţuica de Zalău”. Pălinca, atestată ca produs tradiţional de către Ministerul Agriculturii şi, mai mult, marcă inregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, are interdicţie de a se cocoţa pe rafturile magazinelor. Altfel spus, nu se poate comercializa in magazine. In schimb, putem cumpăra din unităţile comerciale ale Sălajului pălincă din Ungaria, pălincă tradiţională oşenească, de Bihor etc. Necazul pălincii de Sălaj vine de la faptul că Asociaţia Patronală a Producătorilor de Pălincă Naturală Sălaj (APPPN), deţinătoarea mărcii, nu a reuşit să-şi facă un antrepozit fiscal pentru comercializarea pălincii. Din spusele lui Grigore Ardelean, preşedintele asociaţiei antemenţionate, reiese faptul că antrepozitul fiscal nu a putut fi constituit din cauza cheltuielilor foarte mari cerute de alinierea la legislaţia in domeniu. Sistemul de fabricare ar trebui să includă camere de supraveghere şi aparatură specifică fabricilor de producere a băuturilor alcoolice. „După actualul Cod Fiscal ar trebui să fac o fa-brică. Insă ca să faci aşa ceva trebuie să investeşti o sumă enormă de bani” a mai precizat Ardelean.
Pierd şi pălincarăşii, pierde şi statul
Pălinca de Sălaj se vinde totuşi. Dacă ţăranul a avut fructe şi a fabricat pălincă nu o să se scalde in ea. Produsul se cumpără direct de la producător, ori de la pălinciile din sat. Bineinţeles fără TVA, fără impozit, fără accize. In contextul de faţă statul pierde. Altfel ar sta situaţia şi ea ar putea fi controlată, dacă pălinca s-ar putea vinde prin magazine. O altă anomalie este şi aceea că proprietarii de pălincii sunt consideraţi producători. Ori ei sunt prestatori de servicii, pentru că fac pălincă la tot satul şi ar trebui să plătească impozit după serviciile pe care le prestează, nu după pălinca ce curge pe ţeavă, pentru că ea nu este a lor. Grigore Ardelean este de părere că trebuie modificată legislaţia in domeniul fiscal. Trebuie reglementat şi antrepozitul fiscal pentru comercializare, dar cu o acciză de 10 ori mai mică decat la spirt, conform randamentului, „pentru că, precizează Ardelean, randamentul la produsele din fructe este de 10 ori mai mic decat la cereale, din care se face spirt. Pană una alta, pălinca de Sălaj, chiar dacă este atestată ca produs tradiţional, se vinde „pe sub mană”, să nu spunem „la negru”. Ardelean a discutat deja cu toţi parlamentarii sălăjeni pentru găsirea unor soluţii de modificare a Codului Fiscal. In puterea de convingere a aleşilor noştri şi in priceperea lor stă şansa pălincii de Sălaj de a ajunge pe rafturi.

Post Views: 67