decembrie 7, 2022

Plante salbatice pe care le gasim din belsug pe pasunile salajene – delicatese in strainatate

Profesorul universitar Avram Fitiu, originar din comuna Crasna, judetul Salaj, indeamna proprietarii locali de restaurante sa includa in meniuri plante salbatice care cresc pe meleagurile noastre, in detrimentul verdeturilor de cultura pe care le gasim in supermarket-uri. 

Este vorba despre plante pe care bunicile noastre le cunosteau ca fiind comestibile si le foloseau frecvent in prepararea mancarii, dar care sunt tot mai putin utilizate de noile generatii.
Cine a copilarit la tara nu se poate sa nu fi gustat macar o data o ciorba de macris sau de “verze” (planta cu frunze alungite, crete), o tocana de leurda sau de urzici, sa nu fi baut un ceai de chimen, de menta salbatica, de stevie sau de sanziene culese pe pe camp. Nu exista vara fara sa se fi racorit cu un suc de soc. Tot de pe camp culegeau mamele sau bunicile noastre plante medicinale cu care se trateaza anumite afectiuni. Multe din aceste plante salbatice au devenit acum delicatese in bucataria internationala.

Biodiversitatea romaneasca – un campion in zdrente

“Restaurantele romanesti au la indemana cel mai mare rezervor de plante din flora salbatica din toata Europa, pe care nu il pun in valoare la nivel de bucatarie salbatica. Sa stai pe cea mai mare biodiversitate si agrobiodiversitate din Europa (Romania este campionul net, detasat, al Europei la biodiversitate pe pajisti si in paduri) si sa nu o pui in valoare din punct de vedere culinar, inseamna ca tu, patron de restaurant, ai cazut examenul la botanica, botanica farmaceutica si storytelling, pe care piata agroalimentara le-a creat”, sustine Avram Fitiu, profesor universitar Facultatea de Horticultura din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca si secretar general Federatia nationala de Agricultura Ecologica, in Romanianoastra.ro.
Profesorul spune ca pe o pasune din Romania se gasesc intre 100 si 250 de specii de plante salbatice, comparativ cu 10 – 15 specii pe o alta pasune din Europa. Strainii au descoperit aceasta sursa si o valorifica. Restaurante din strainatate s-au specializat pe bucataria salbatica oferind clientilor salate din plante culese de pe camp sau garnisind preparatele specifice cu astfel de plante.
“Peste 1 la suta din salata consumata in Europa provine din papadie cultivata, in conditiile in care Romania este raiul pe pamant la nivel de flora salbatica”, mai spune profesorul universitar.
Avram Fitiu ne da o lista cu plantele cele mai cunoscute pe care le putem culege direct de pe camp pentru a le introduce in meniurile noastre zilnice: papadia (ruda cu rucola), leurda (aiul ursului), urzica, salatica (untisorul, recoltata inainte de inflorire), frunze de iarba grasa (portulaca), nalba, frunze de trifoi, macris salbatic, spanacul salbatic (Chenopodium), frunze de talpa gastei, isop, banutei, frunze de coada soricelului, banutei (Belis perenis), orz salbatic (poaceae), frunze si flori de ciulin, frunze de salvie, frunze de mesteacan, frunze de brad, pin, molid etc. Natura este darnica si cand vine vorba de fructe din arbusti necultivati precum afine, mure, coarne, maciese, zmeura etc, de la care se pot folosi inclusiv frunzele.

Potentialul afacerii este mare

Profesorul Fitiu ne invata astfel cum sa valorificam aceste plante furnizate gratuit de mama-natura. “Deschizand un restaurant ce ofera bucatarie salbatica ce utilizeaza, evident, plante din flora salbatica”, a declarat Fitiu pentru Graiul Salajului.
Iar daca nu exista posibilitatea de a deschide un restaurant, Fitiu aminteste ca exista procesatori de plante medicinale in judetele invecinate care organizeaza sisteme proprii de recoltare si care ar putea avea nevoie de colaboratori, persoane fizice.
Prin urmare, salajenii au oportunitati de a deveni antreprenori. Trebuie doar sa gaseasca oferta potrivita si sa o puna in practica.

Lasă un răspuns

NOTA: sunt interzise injuriile, incitările la ură ori violență, cuvintele obscene și atacul la persoană. Publicația „Graiul Sălajului” nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revenind integral autorului comentariului. Orice persoană care se consideră prejudiciată de conținutul unui comentariu, are posibilitatea să solicite ștergerea comentariului respectiv, în baza unei cereri în acest sens, transmise pe adresa de email a redacției: graiulsj@unisys.ro

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *