noiembrie 30, 2022

Peisajul politic actual anunţă o luptă stransă intre o dreaptă puternică şi o stangă nehotărată

Faţă de alegerile din 2012, în 2016 peisajul electoral va fi cu totul altul. S-au format două alianţe, dintre care una puternică, iar alta care stă sub semnul întrebării. 

Noul Partid Naţional Liberal este constituit din vechile PNL şi PDL. Înainte de marea fuziune liberală, PDL a fuzionat şi cu Forţa Civică, partidul lui Mihai Răzvan Ungureanu. Dreapta s-a întărit bine şi provocarea pe care o reprezintă acum pentru fostul mamut al politicii româneşti, PSD, este mare.
PSD a trecut în ultima vreme printr-o perioadă nefastă, care a culminat cu demisia guvernului Ponta şi înlocuirea cu un guvern tehnocrat condus de Dacian Cioloş. PSD are acum alături UNPR şi noua alianţă ALDE, compusă din două mici partide – Partidul Liberal Reformator şi Partidul Conservator. Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE, şi-a dedicat până acum sprijinul total pentru PSD, aşa că nu ne va mira în 2016 să fie la alegeri tot o anexă a PSD. o susţinere din partea ALDE faţă de PSD.
În ce priveşte vechea alianţă dintre PSD şi UNPR, nu se ştie încă ce vor face cele două partide cu prietenia lor la alegerile de anul viitor. Atât social-democraţii lui Liviu Dragnea, cât şi progresiştii lui Gabriel Oprea spun că încă nu s-au gândit la o eventuală candidatură împreună şi că e prea devreme de discutat despre alianţe electorale. UNPR-ul mai are în componenţă şi rămăşiţele PPDD, partidul lui Dan Diaconescu, cu care a fuzionat recent.

UNPR Sălaj are pretenţia să-şi pună primari la Jibou, la Bobota şi în Dragu
Liderul UNPR Sălaj, Liviu Balint, spune că sub orice formă de alianţă se va merge, UNPR Sălaj are la ora actuală trei localităţi în care mizează ca va scoate un primar – Jibou, Bobota şi Dragu.
Liviu Balint a spus că “PSD-ul trebuie să accepta că la Jibou nu mai are şanse şi că cel mai bine pentru ei ar fi să scoată un viceprimar, sprijinindu-mă”. “Sunt convins că şi la Bobota şi Dragu vom câştiga primăria cu oamenii pe care îI avem la ora actuală”, mai spune Liviu Balint, preşedintele UNPR Sălaj.
Balint este de acord în schimb ca formaţiunea politică din care face parte să sprijine PSD-ul în marile bătăli electorale din judeţ, cu condiţia ca şi social-democraţii să îl sprijine acolo unde are şanse. Liviu Balint a concluzionat spunând că “abia luna viitoare vom şti cum vom merge la alegeri, singuri sau cu PSD-ul”.

În PSD Sălaj nu se vorbeşte despre UNPR
Preşedintele executiv al PSD Sălaj, Iuliu Nosa, spune, mai în glumă, mai în serios, că “este prea proaspătă despărţirea ca să fim iar împreună”, făcând referire la dispariţia coaliţiei de guvernare PSD – UNPR odată cu demisia premierului Victor Ponta, care a fost sprijinit în Parlament de deputaţii şi senatorii UNPR. Iuliu Nosa a mai spus că, până la ora actuală, în interiorul partidului “nu s-a discutat despre o alianţă electorală cu UNPR-ul”.
Şi PSD are câteva nume importante pe care vor miza la alegerile locale din 2016. Printre numele grele ale partidului, pe care le-au amintit de mai multe ori conducătorii din teritoriu, se numără parlamentarii Iuliu Nosa şi Gheorghe Pop, preşedintele Consiliului Judeţean, Tiberiu Marc, dar stop_coloana şi alţi oameni din zona rurală.
Dreapta s-a stabilizat, stânga nu ştie cum se împarte
Dacă până în anii trecuţi nu exista niciun partid de dreapta puternic, iar pe stânga era un singur jucător important, situaţia s-a inversat. Cele trei partide de dreapta care contează pentru alegători – PNL, PDL, FC – au reuşit să formeze un singur partid mare de dreapta cu denumirea istorică de Partidul Naţional Liberal,
La stânga, apele sunt din ce în ce mai agitate. PSD-ul se află într-un declin politic şi mai are şase luni până la alegeri să-şi refacă imaginea; iar social-democraţii au politicieni experimentaţi care sigur vor şti să gestioneze situaţia.
Dacă nu se concretizează o alianţă electorală cu UNPR, PSD are însă de pierdut, pentru că partidul lui Oprea “va fura” voturi de stânga. UNPR-ul care la ora actuală are 68 de parlamentari în ţară. Sunt mulţi şi pot trage după ei electorat important.
Tot la stânga, dar cu o forţă aproape nesemnificativă, se află alianţa PC + PLR, cunoscută drept ALDE, care e de presupus că va dori să meargă în alegeri alături de PSD.

Partidele-fantomă încearcă să facă faţă jocurilor politice
Cum deja ne-am obişnuit, la fiecare alegeri apar candidaţi sau partide-fantomă. Unele dintre ele au un trecut glorios şi dacă vor şti să gestioneze activitatea electorală pot obţine câte ceva în alegerile din 2016; altele au câte unul sau doi deputaţi care pot să atragă câteva voturi importante, iar altele sunt doar ca să fie. PN{CD este… istorie, iar ţărăniştilor le va fi greu spre imposibil să revină în cărţile politice. Partidul România Unită condus de deputatul Bogdan Diaconu şi Partidul Social Românesc condus de deputatul Mircea Geoană sunt două partide care pot şi ele foarte bine să îşi lărgească sferele de influenţă şi să câştige câţiva primari. Partidul Monicăi Macovei, M10, şi PMP-ul lui Traian Băsescu şi Elena Udrea par la ora actuală partide “expirate”, fiind vorba de personalităţi politice de care electoratul este cam sătul.

Sondajele spun că doar PNL, PSD şi UDMR mai contează
Ultimul sondaj al INSCOP publicat de Pro tv şi Adevărul arată că doar trei partide ar intra la ora actuală în parlament – PNL, PSD şi UDMR.
Potrivit cercetării, în topul opţiunilor de vot ale românilor conduce PNL, cu 44,5 la sută, urmat de Alianţa PSD – UNPR cu 37,1 la sută. În Parlament ar mai intra şi UDMR, cu 5,1 la sută din voturi.
Pe locurile următoare în opţiunile de vot ale românilor se clasează ALDE (3 la sută), PMP (2,4 la sută), M10 (2,3 la sută), PRM (2,1 la sută) şi PNTCD (1,2 la sută).
Totodată, 2,3 la sută dintre respondenţi şi-au exprimat opţiunea pentru alte partide, 25,5 la sută dintre respondenţi nu s-au hotărât, 9,7 la sută declară că nu merg la vot, în timp ce 4,9 la sută nu ştiu sau nu răspund.

Lasă un răspuns

NOTA: sunt interzise injuriile, incitările la ură ori violență, cuvintele obscene și atacul la persoană. Publicația „Graiul Sălajului” nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revenind integral autorului comentariului. Orice persoană care se consideră prejudiciată de conținutul unui comentariu, are posibilitatea să solicite ștergerea comentariului respectiv, în baza unei cereri în acest sens, transmise pe adresa de email a redacției: graiulsj@unisys.ro

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *