octombrie 4, 2022

Padurile comunale vor reintra in proprietatea satenilor

Saptamana trecuta o delegatie a Asociatiei Proprietarilor de Paduri, Pasuni si Terenuri Agricole din Romania, din care au facut parte si trei salajeni, dupa ce a trecut pe la cancelaria primului ministru, s-a intalnit la Senat cu membrii comisiei juridice. Delegatia alcatuita din 16 reprezentanti din toate zonele tarii a fost condusa de prof. ec. Liviu Sabau din Zalau, presedintele asociatiei. Delegatii au discutat cu membrii comisiei juridice despre deficientele legilor funciare de dupa `89, au propus unele amendamente la Legea nr.247/2005 si au depus un proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr.1/2000. Aceasta ultima lege cunoscuta si ca Legea Lupu, in articolul 26, aliniat 1, prevede reconstituirea dreptului de proprietate pentru padurile comunale unitatilor administrativ teritoriale, respectiv primariilor sau consiliilor locale, care, de fapt, nu au avut niciodata suprafete de paduri.
Termenul de comuna, apare legat de fiecare localitate in parte, in regimul de inscriere in cartea funciara, inca inainte de cel de Al Doilea Razboi Mondial si nu se refera la comuna administrativ teritoriala, ci la forma asociativa de proprietate. Exproprierea facuta de Statul Roman dupa anul 1921, urmata de improprietarirea formelor asociative existente, in fiecare localitate (sat) in parte, cu denumirea de comuna se regasesc si in cartile de judecata din perioada 1923-1938, vizand fiecare asezare in parte si pronuntate de judecatoriile de plasa. In paranteza fie spus, in Romania interbelica nici nu exista comuna ca forma administrativ- teritoriala. Era doar satul, plasa, judetul. Prin urmare, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetatie forestiera, pasunilor si fanetelor vizata de art.26, alin1, trebuia sa aiba loc in favoarea formelor asociative de proprietate (composesorate, obsti de cumparare, paduri urbariale, cooperative, alte forme asociative cu denumirea localitatii respective) pentru ca ele, asociatiile, le-au detinut pana la asa zisa nationalizare. Dar n-a fost sa fie asa.
Prin anii 2003-2004, prin ridicolele ordine ale prefectilor, au fost retrocedate primariilor si consiliilor locale mii de hectare de padure, pe care parintii si stramosii localnicilor le-au dobandit cu mari sacrificii. |i uite asa, primarii s-au ales cu o… vaca de muls, nici ca se poate mai buna. Un dar picat din cer. Din cerul guvernantilor din aceea vreme. Semnatarul acestor randuri l-a interpelat personal pe fostul ministru al Agriculturii, Gheorghe Flutur, cand s-a aflat in Salaj, despre aceasta anomalie. Ex ministrul a recunoscut, ca articolul respectiv de lege nu este explicit, ca s-a facut o greseala prin graba cu care s-au emis ordinele prefectilor si ca acum (prin anul 2005) este prea tarziu pentru a se relua totul de la capat.
Totusi, Gheorghe Flutur a sugerat ca problema poate fi rezolvata prin instanta. Asadar, un parlament tampit adopta o lege care pune pe drumuri o intreaga tara. Pe drumurile si caile spre instanta. Personal, cunosc doua cazuri in care instantele judecatoresti au dat castig de cauza satenilor, in detrimentul primariilor. Este vorba de Composesoratul din Poenita care a castigat procesul cu Primaria din Babeni si Composesoratul din Beius care a avut castig de cauza cu primaria din aceeasi localitate. Cum la nivel de tara, si mai cu seama la nivel de Transilvania, cazurile de paduri comunale retrocedate pe nedrept de catre primarii sunt cu miile, Comisia Juridica a Senatului, prin presedintele sau Toni Grebla, a promis ca va trece proiectul de lege depus de delegatia Asociatiei Proprietarilor de Paduri prin cele doua camere ale parlamentului. Ce va fi, vom vedea!

Lasă un răspuns

NOTA: sunt interzise injuriile, incitările la ură ori violență, cuvintele obscene și atacul la persoană. Publicația „Graiul Sălajului” nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revenind integral autorului comentariului. Orice persoană care se consideră prejudiciată de conținutul unui comentariu, are posibilitatea să solicite ștergerea comentariului respectiv, în baza unei cereri în acest sens, transmise pe adresa de email a redacției: graiulsj@unisys.ro

Adresa ta de email nu va fi publicată.