În raportul semestrial realizat la nivelul județului Sălaj privind implementarea Programului naţional „Masă sănătoasă“, Inspectoratul Școlar Județean apreciază că programul ar trebui extins și în alte unități de învățământ pe lângă cele 34 de școli în care copiii au primit, în anul școlar 2023-2024, o masă caldă.
Școlile gimnaziale care ar trebui incluse în program sunt „Petre Dulfu” Sălățig, Nr. 1 Gârbou, ”Traian Crețu” Năpradea, ”Aurelia și Lazăr Cosma” Treznea, ”Szikszai Lajos” Șamșud, Nr. 1 Boghiș, Nr. 1 Sânmihaiu Almașului, ”Bathory Istvan” ”Horea” și ”Silvania” din Șimleu Silvaniei, Nr. 1 Pusta, Nr. 1 Mirșid, Nr. 1 Băbeni,“ ”Gyulaffy Laszlo” Cehu Silvaniei, ”Gheorghe Munteanu” Poiana Blenchii, Nr. 1 Hereclean, Nr. 1 Cuzăplac, dar și liceele tehnologice Nr. 1 Sărmășag și ”Petri Mor” Nușfalău.
”În contextul implementării PNMS s-au constatat următoarele: o reală îmbunătățire a frecventării cursurilor școlare de către elevii care provin dintr-un mediu social defavorizat (comunitate rromă, copii cu părinți plecați la muncă în străinătate), drept urmare rata riscului de părăsire timpurie s-a diminuat, în favoarea frecventării cursurilor școlare cu regularitate, precum și înregistrarea unor schimbări pozitive în atitudinea, comportamentul şi performanţa şcolară a elevilor; chiar și comportamentul lor în pauze s-a îmbunătățit, sunt mai liniștiți, mai sociabili și mai înțelegători unii cu alții, diminuându-se numărul cazurilor de violență și de bullying; prin oferirea unui suport alimentar în regim de masă caldă, într-un cadru organizat, într-un interval orar bine stabilit, s-a încurajat un regim de viață sănătos în rândul elevilor, în detrimentul consumului alimentelor de tip fast-food, precum și creșterea gradului de sănătate
în rândul elevilor, scăderea numărului de îmbolnăviri datorate subnutriției; pentru copiii proveniți din familii cu situație financiară deficitară, programul a fost singura sursă de alimentație sănătoasă; motivarea pentru învățare și creșterea eficienței efortului intelectual la vârste școlare diferite și în contexte de învățare diferite; îmbunătăţirea relaţiei şcoală – familie, părinţii apreciind pachetul alimentar ca ajutor pentru cei aflaţi în imposibilitatea de a asigura copilului gustarea pe parcursul programului şcolar, dar şi
calitatea şi diversitatea acestuia; îmbunătăţirea relaţiilor cu autorităţile locale, acestea implicându-se în achiziţionarea serviciilor de catering, dar fiind interesaţi şi de calitatea acestora; feedback-ul pozitiv al elevilor, al părinţilor, al întregii comunităţi şcolare”, se arată în analiza reprezentanților Inspectoratului Școlar Județean Sălaj.
În anul școlar 2023-2024, au beneficiat de masă caldă preșcolarii și elevii din Hida, Bălan, Dragu, Jebucu, Fildu de Mijloc, Almașu, Chieșd, Bobota, Bocșa, Gâlgău, Valcău de Jos, Măeriște, Surduc, Pericei, Vârșolț, Letca, Lozna, Ileanda, Șimișna, Rus, Zalha, Carastelec, Camăr, Borla, Marca, Ip, Buciumi, Halmășd, Plopiș, Bănișor, Aghireș, Cizer, Horoatu Crasnei și Sâg.
Au fost cuprinse în program și școlile din Românași, Agrij și Creaca, dar nu au oferit masă caldă copiilor, motiv pentru care reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean au cerut clarificări administrațiilor locale.
Punctele slabe ale programului și propuneri de îmbunătățire
Reprezentanții Învățământului sălăjean au identificat și câteva puncte slabe ale programului, precizate în Raportul publicat, și au făcut câteva propuneri care să ducă la îmbunătățirea derulării programului.
Minusurile sunt lipsa spațiilor adecvate pentru servirea mesei sau chiar a celor pentru prepararea acesteia; clădirile existente, chiar și cele reabilitate și foarte bine întreținute, nu au fost proiectate pentru a îndeplini
această categorie de prevederi igienico-sanitare legale. Un mare minus este acela că programul a debutat după începerea anului școlar din cauza procedurii de achiziție greoaie și lente care împiedică implementarea din timp a programului, la care se adaugă fluctuația prezenței elevilor din motive obiective (cazuri de îmbolnăvire) și care produce deficiențe la nivelul furnizorilor; apoi, timpul scurt între realizarea prezenței și comunicarea numărului de porții necesare/zi către furnizor, iar personalul angajat al școlii este insuficient, distribuția hranei reprezentând sarcini suplimentare pentru acesta.
Pentru îmbunătățire, au fost identificate următoarele măsuri: asigurarea finanțării pentru realizarea unor spații adecvate de servire a mesei calde în regim catering sau existența unor containere/dotări pentru spațiul destinat programului (sală de mese, aparate frigorifice pentru depozitarea alimentelor); firma care furnizează pachetul alimentar să asigure și personalul care să distribuie alimentele elevilor sau suplimentarea cu personal care să deservească gestionarea eficientă a programului în unitățile de învățământ preuniversitar, mai ales în cele care au un număr mare de elevi; continuarea și extinderea acestui program și pentru anii școlari următori; aprobarea, înainte de începerea anului școlar, a listei cu unitățile de învățământ preuniversitar în care se implementează PNMS, precum și asigurarea fondurilor necesare pentru derularea programului în fiecare zi de școală, în vederea efectuării demersurilor necesare privind procedura de achiziție prin licitație, pentru a nu întârzia și a nu întrerupe acordarea suportului
alimentar către elevi; suplimentarea direct proporțională a fondurilor alocate/PNMS, ținând cont de rata inflației, pentru a nu diminua calitatea/cantitatea pachetului alimentar.