septembrie 30, 2022

LECȚIA DE ISTORIE – Sărbătorirea a 522 de ani de când Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, a dăruit Mănăstirii Putna marea dveră a Răstignirii (10 august)

Într-o zi de 10 august, în urmă cu 522 de ani, Ştefan cel Mare, domnul Moldovei , a dăruit mănăstirii Putna marea dveră a Răstignirii, o broderie monumentală de o mare valoare artistică și religioasă ce prezintă în colțurile sale portretele votive ale voievodului si ale soției sale, Maria Voichiţa. Cititorilor care nu știu ce este o dveră, le pot spune că în momentele solemne ale liturghiei din biserică, când, conform credinței creștine, pâinea și vinul se transformă în trupul și sângele Mântuitorului, partea de sus a ușilor împărătești se acoperă cu o perdea numită dveră, pentru ca privirile credincioșilor din biserică să nu pătrundă în altar. La anumite momente rânduite din timpul slujbei, preotul trage dvera, lateral sau în sus lăsând astfel privirea credincioșilor să se îndrepte către sfântul altar. Amintesc de asemenea că termenul de „dveră” provine din slavonescul „dveri” cu semnificația de „uși”. În bisericile ortodoxe, altarul este despărțit de restul bisericii printr-o catapeteasmă adică un perete de icoane. În catapeteasmă se află în mod tradițional trei deschideri: una la mijloc și două laterale, astfel că ușile laterale se numesc uși diaconești, iar în deschiderea centrală se află două uși, numite uși împărătești, care se deschid lateral. Spre deosebire de ușile diaconești care acoperă în întregime deschiderile laterale, ușile împărătești au o înălțime mai mică decât înălțimea deschiderii, putându-se vedea în altar pe deasupra lor atunci când nu sunt acoperite de dveră. De obicei, dverele sunt confecționate din mătase, stofă sau catifea, au diferite culori și sunt brodate cu motive și simboluri religioase. Referitor la această dveră ce a fost dăruită de Stefan cel Mare mânăstirii Putna, trebuie amintit ca ea este o broderie cusută cu fir de aur și argint pe mătase colorată, astfel că pe un fond roșu, este reprezentată dramatica scenă a răstignirii domnului Isus , o scenă ce impresionează prin monumentalitatea sa și prin grandoarea solemnă a personajelor.

Astfel, pironit pe cruce, cu brațele alungite, trupul Mântuitorului se înscrie într-un registru central , iar pe chipul său, înconjurat cu nimb de aur, se citește o adâncă resemnare. Din văzduh, asistă la scenă arhanghelii Mihail și Gavril, plutind cu aripi de aur pe deasupra crucii, în vreme ce soarele și luna, părând că-i urmează, își îndreaptă razele către aureola celui crucificat. Fecioara Maria și trei mironosițe, sunt plasate în stângă scenei, iar în partea cealaltă, la dreapta, apar Sfântul Ioan Teologul, centurionul Longin și doi soldați romani, dintre care unul este înarmat cu suliță. Câte patru serafimi se află plasați pe laterale, dispuși în succesiuni verticale ce flanchează cele două grupuri de personaje. Compoziția abundă în tot felul de inscripții, astfel că extrema dreaptă a brațului crucii este brodat, în slavonă, cuvântul „glorie ”, iar în extrema cealaltă cuvântul „împărat”. Tot în slavonă sunt brodate cuvintele „femeie, iată fiul tău”, iar sub brațul din stânga al crucii , cuvintele „Iată mama ta, Doamne”.

Această broderie are și o inestimabilă valoare documentară, grație celor două portrete voievodale pe care le conține la registrul inferior respectiv pe Ștefan cel Mare în stânga și doamna Maria-Voichița, în dreapta. Ambii sunt tratați în viziune aulică, înconjurați de stele și învesmântați cu mantii ceremoniale de brocard, țesut în fir de aur. Pe capete poartă mărețe coroane princiare, iar brațele celor două personaje principale reptezentate de domnitorul Stefan cel Mare si sotia sa, sunt îndreptate către Iisus, într-o atitudine care subliniază că sfânta mânăstire de la Putna este închinată Mântuitorului.

Sursa informației: Lecția de istorie https://www.facebook.com/LectiaIstorie/

Lasă un răspuns

NOTA: sunt interzise injuriile, incitările la ură ori violență, cuvintele obscene și atacul la persoană. Publicația „Graiul Sălajului” nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revenind integral autorului comentariului. Orice persoană care se consideră prejudiciată de conținutul unui comentariu, are posibilitatea să solicite ștergerea comentariului respectiv, în baza unei cereri în acest sens, transmise pe adresa de email a redacției: graiulsj@unisys.ro

Adresa ta de email nu va fi publicată.