LECȚIA DE ISTORIE – 14 august: Intrarea României în Primul Război Mondial

LECȚIA DE ISTORIE – 14 august: Intrarea României în Primul Război Mondial.
La data de 14/27 august 1916, România a declarat război Austro-Ungariei, după ce cu câteva zile înainte semnase convenţia militară cu Antanta, convenție care prevedea recunoaşterea dreptului României de a-şi alipi teritoriile locuite de românii din Imperiul Austro-Ungar. Însă, înainte de a trimite la Viena declarația de război, regele Ferdinand a convocat la Cotroceni, Consiliul de Coroană în care a fost dezbătută și aprobată intrarea României în Primul Război Mondial. Tot în noaptea de 14 august s-a decretat mobilizarea armatei, care conform planului de operațiuni, dinainte stabilit, a trecut Munții Carpați, înaintând pe toata lungimea frontului de la Vatra Dornei și până la Orșova. Astfel, Romania a mobilizat pe câmpul de luptă din Transilvania 235 batalioane de infanterie, 58 escadroane de cavalerie si 215 baterii de artilerie, totalizând peste 562.000 oameni. Planul de război al armatei române era eliberarea Transilvaniei, fapt pentru care în această zonă erau concentrate trei armate: Armata I condusă de generalul Culcer, Armata a II-a comandată de generalul Averescu şi Armata a IV-a a generalului Prezan. De asemenea, Armata a III-a susţinea frontul defensiv dinspre Bulgaria, în special cel din Dobrogea, unde Puterile Centrale concentraseră numeroase trupe bulgaro-germane. În Ardeal armata română a reuşit să elibereze Braşovul, apoi Petroşaniul şi Orşova, iar după luptele câştigate la Miercurea Ciuc și Odorhei, reuşeşte să controleze cursul superior al Mureşului şi Târnavelor. Însă declanșarea ofensivei germano-bulgare în Dobrogea și înfrângerea de la Turtucaia a determinat armata română să se retragă din Transilvania, pentru a ajuta frontul din sud. Lupte grele se vor duce împotriva trupelor germane și austro-ungare în trecătorile Carpaților, însă armata nu poate față inamicilor, care ocupă în cele din urmă capitala. În această situație regele și guvernul s-au retras la Iași, în Moldova, iar două treimi din teritoriul țării va intra sub ocupație străină. În prima parte a anului 1917 s-a desfășurat o intensă activitate de reorganizare a armatei, un rol important revenindu-i misiunii militare franceze condusă de generalul Berthelot. A fost primit material nou de război și s-a constituit o armată de 460 000 de militari, cu un moral bun și o mare capacitate de luptă. Războiul a fost reluat în iulie 1917, când Armata a II-a, comandată de generalul Averescu, a declanșat cu succes ofensiva de la Mărăști, punctul culminant fiind atins în 19 iulie 1917 la Mărășești, unde Armata I, condusă de generalul Ieremia Grigorescu va opri ofensiva inamică declanșată de feldmareșalul Mackensen. O nouă ofensivă germano-austro-ungară a fost înfrântă de armata generalului Averescu în sectorul Oituz în bătălia de la porțile Moldovei, când ostașii romani au scandat: „Pe aici nu se trece!”.