La unii se poate, la noi nu…De ce nu avem puncte gastronomice locale în Sălaj?

0
702

Cum ar fi să poți merge în oricare sat sălăjean și în loc să cauți un magazin sătesc de unde să iei o pungă de chips-uri și o sticlă de cola, să știi că poți căuta o gospodărie autorizată unde să mănânci mâncare tradițională? Da, gulașul unguresc făcut de gospodinele din Crasna sau topala albă de pui de pe Valea Agrijului, plăcinta creață de la Ileanda sau piroștele de pe Valea Almașului. Mâncărurile cu gust de copilărie pentru noi, iar pentru cei veniți din altă parte – gustul inconfundabil al bucătăriei locale.

Cam aceasta a fost ideea de la care s-a pornit reglementarea punctelor gastronomice locale. Aproape în fiecare comunitate sălăjeană se poate vizita ceva, însă stăm prost la infrastructura de transport sau la infrastructura din industria ospitalității. Și, să recunoaștem, fiind mai degrabă un județ de tranzit decât de destinație turistică, nici nu este viabilă economic ideea unor restaurante sau unități de cazare ca la carte în fiecare localitate. Însă inființarea unor puncte gastronomice locale în gospodăriile țărănești ar putea să fie soluția.

Cum poți să-ți deschizi un punct gastronomic local?

Potrivit regementărilor în vigoare, punctul gastronomic local nu se supune acelorași reguli ca un restaurant tipic, însă tot trebuie să funcționeze cu o minimă formă de autorizare. Cei care doresc să înfiinţeze aceste puncte gastronomice locale trebuie să se constituie într-o formă de organizare juridică de tipul: Asociație Familială, Persoană Fizică Autorizată sau Societate Comercială. Prima condiţie, având în vedere că aceste tipuri de activităţi depăşesc cadrul consumului privat, este necesitatea obţinerii documentului de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor. Dosarul depus pentru obținerea înregistrării sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor trebuie să conţină şi: o schiţă a locului de producere a alimentelor; o copie după certificatul constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerţului; o copie după actul de identitate. După această etapă, inspectorii din cadrul DSVSA judeţene vor efectua o vizită la locul de preparare al alimentelor, pentru a evalua unitatea, dacă aceasta corespunde normelor generale pentru acest tip de activitate. În caz contrar se vor notifica proprietarului deficienţele constatate, precum şi termenele de remediere. O altă condiţie pe care trebuie să o îndeplinească un Punct Gastronomic Local este aceea ca alimentele să fie preparate numai de către proprietar sau de către membrii familiei acestuia, iar starea de sănătate a acestora trebuie să fie verificată periodic. Materiile prime din care se prepară alimentele trebuie să provină numai din unităţi autorizate/înregistrate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor, punându-se accentul pe acele produse autohtone specifice zonei în care punctul gastronomic îşi desfăşoară activitatea.

Astfel, carnea proaspătă şi preparatele din carne trebuie să provină numai din abatoare autorizate, unde se asigură permanenţă prin personal specializat sanitar veterinar; din centre de sacrificare în cadrul fermelor (în special pentru păsări); puncte de tăiere, chiar şi mobile; măcelării sau carmangerii (pentru produsele din carne) din localitate.

Laptele trebuie să vină direct din fermele de animale producătoare de lapte, inclusiv stâne; produsele lactate din centrele de prelucrare a laptelui independente sau integrate în ferme (căşăriile); ouăle: direct din fermele de găini ouătoare sau centre de colectare ouă; peştele: direct de la pescari înregistraţi sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor sau din centre de colectare sau puncte de debarcare a peştelui; vânatul: de la un centru de colectare a vânatului; mierea: direct de la stupine sau din centre pentru colectarea sau extracţia mierii. Toate aceste condiții sunt necesare pentru a se asigura trasabilitatea materiilor prime și a ingredientelor din care se prepară și se servesc produsele finite.

Fiecare înțelege ce vrea

Reglementarea inițială a punctelor gastronomice a fost insuficient de bine înțeleasă chiar de către instituțiile care se ocupă cu autorizarea acestora. Primii care au făcut presiuni asupra Ministerului Agriculturii pentru o clarificare a legislației au fost cei de la Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23. Între timp, chiar ANSVSA a derulat o campanie de informare astfel încât și organele statului, dar și potențialii proprietari de puncte gastronomice locale să priceapă cum se desfășoară lucrurile. Așa se face că în unele județe din țară a prins ideea și a mai apărut încă o asociație, la Brașov, Asociația Gastro Local. În unele județe, cum este și Sălajul, ideea a rămas la stadiul de idee. Ar trebui reglementate reglementările inițiale? Simplificate? Sau, pur și simplu, ar trebui un efort comun al instituțiilor statului din teritoriu și potențialii proprietari de puncte gastronomice locale ca această industrie să înceapă să se înființeze?

Ghid explicativ în lucru

Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, George Cățean, a precizat pentru Graiul Sălajului că se lucrează la un ghid care să simplifice lucrurile.

”Pe partea de fond n-am lucrat, insă intenționăm să facem un ghid prin care să ajutăm autoritățile locale să înțeleagă mai bine ce înseamnă punctele gastronomice locale. Avem o mare discrepanță între județe prin felul în care autoritățile înțeleg conceptul de punct gastronomic local. În unele județe instituțiile din domeniu au înțeles rolul acestora și-i ajută pe oameni să implementeze punctele gastronomice locale, în alte județe, cum cred că este și județul dumneavoastră, încă nu înțeleg. Prin acest ghid încercăm să explicăm reglementările astfel încât să fie mai ușor de implementat”, spune secretarul de stat George Cățean.

Potrivit reprezentantului Ministerului Agriculturii, se estimează că în două luni de zile va fi elaborat acest ghid.

”Chiar zilele acestea trimitem notificări către ANAF, pentru că sunt discuții cu privire la fiscalizarea activităților din punctele gastronomice locale. După ce primim răspunsul de la ANAF, îl integrăm în ghid și cred că în maximum două luni de zile vom putea să-l lansăm”, mai spune George Cățean.

Corelarea unor programe de care să beneficieze toți

La începutul acestei luni, secretarul de stat George Cățean a avut o întâlnire cu reprezentanții celor două asociații care reprezintă punctele gastronomice locale deja funcționale, respectiv Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și Asociația Gastro Local, pentru a discuta despre accesul punctelor gastronomice locale in programul ”Masa Caldă”.

”Punctele gastronomice locale au menirea de a aduce produsele țărănești ca parte activă din dezvoltarea economică a zonelor rurale, în special acolo unde există potențial turistic. Însă, mai mult decât atât, acestea pot deveni surse care să furnizeze hrană pentru persoane încadrate în categorii defavorizate. Așa se face că, prin proiectul <Masa caldă> instrumentat de Guvernul României prin fonduri europene, oamenii nevoiași primesc tichete electronice în vederea achiziției unei mese calde zilnice. Necesitatea introducerii punctelor gastronomice locale pe harta furnizorilor de <Masa caldă> apare ca urmare a lipsei de ofertă pentru cei din mediul rural care sunt beneficiari ai acestui program. (…) De asemenea, în cadrul aceleiași întâlniri, am vorbit și despre introducerea tichetelor electronice (de masă/vacanță, tichete-cadou) ca instrumente de plată pe rețeaua punctelor gastronomice locale. În concluzie, eficiența punctelor gastronomice locale se poate construi în jurul a două direcții majore: dezvoltare economică și culturală a zonelor rurale prin punerea în valoare a produselor locale și cunoașterea gospodăriilor sătești; parte integrantă a mai multor proiecte, inclusiv proiectul <Masa caldă>, arată secretarul de stat George Cățean.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.