Gazul metan si parcurile printre primele bucurii
Prima realizare de care prim edilul Sorin Romocea s-a bucurat ca un copil de o jucarie noua a fost introducerea gazului metan in comuna. Asta prin 2005. La ora actuala peste 60 la suta dintre gospodarii sunt racordate la conducta de gaz metan. Nici cele trei parcuri din satele Biusa, Benesat si Alunis nu sunt lucruri care nu merita sa fie bagate in seama, chiar daca unele guri vorbesc ca n-ar fi necesare astfel de investitii in mediul rural. Parcurile au spatii de joaca si sunt dotate cu mobilierul necesar pentru o ambianta recreativa cat mai placuta. Intr-adevar aici se imbina utilul cu frumosul intr-un mod fericit.
Apa pentru toate satele
Prin Ordonanta de Gu-vern nr. 7 in comuna Benesat s-a realizat una dintre cele mai mari si mai folositoare investitii. Este vorba despre aductiunea de apa in toate cele trei sate: Biusa, Benesat si Alunis. Conducta stradala se intinde pe o lungime de 17 kilometri. Izvorul care alimen-teaza gospodariile are un debit de noua litri pe secunda si este situat in loca-litatea Benesat, in locul numit Veresforas (Izvorul Rosu). Cum proiectul nu prevedea sistem de canali-zare satenii si-au amenajat fose septice individuale. A avea fosa septica este o conditie obligatorie pentru a fi racordat la aductiunea de apa.
Primarul de Benesat, Sorin Romocea are un principiu: daca nu poti face un lucru ca lumea, adica bine, nu te apuca de el. In cei noua ani de cand conduce destinele comunei a facut lucruri de care nu ii este rusine, lucruri durabile, pentru generatia de azi si pentru generatiile care o sa vina. Asa a castigat increderea oamenilor. „Nu-i greu sa castigi increderea semenilor, constata primarul Romocea, mai greu e sa pastrezi aceasta incredere, acest bun de mare pret”. A lucra cu oamenii, a le asculta pasurile, a le impartasi bucuriile este o arta pe care primarul de Benesat a aprofundat-o din 2004 incoace. Si rezultatele n-au intarziat sa apara.
Ulite satesti, drumuri de hotar si after school
Prin Masura 322, Primaria comunei Benesat a depus un proiect integrat care incluse mai multe obiective. Si anume; asfaltarea a noua kilometri de ulite in toate satele comunei cu santuri betonate, reabilitarea caminelor culturale din Biusa si Benesat. Reabilitare in contextul de fata include si dotarea cu mobilier, achizitii de costume populare, racordarea asezamintelor culturale la apa, dotarea cu centrale termice pe gaz metan. Tot in cadrul proiectului respectiv este inclusa si construirea unui after school in localitatea Biusa. Valoarea totala a investitiei se ridica la 2,5 milioane de lei. Primaria a primit deja avizul pe contractul de proiec-tare si executie si a fost avizat ordinul de incepere a lucrarilor de proiectare. La Centrul Regional de Dezvoltare Rurala si Pescuit de la Satu Mare se afla pentru avizare Caietul de sarcini pentru investitia derulata prin Masura 125 a – Amenajarea drumurilor de hotar. Lucrarea include asfaltarea a 17 kilometri de drumuri din hotarele comunei, santuri betonate si podete acolo unde relieful cere.
Grija fata de semeni
Pe Masura 313 – Incurajarea activitatilor tu-ristice a fost depus un proiect pentru construirea unui Centru de informare si marketing turistic. Proiectul tehnic a fost avizat deja si se afla in faza de elaborare a Ca-ietului de sarcini. Consiliul local al comunei Benesat a dat „unda verde” pentru achizitionarea unui teren in afara satului Biusa. Pe acest teren, intentia edililor este sa construiasca un camin de batrani. E si aceasta o dovada ca grija fata de semeni nu-i doar o poveste fara fond real.
De demult si de acum
Prima mentiune documentara despre Benesat apare in anul 1475 cand este amintit sub denumirea de Benedfalwa. Celelalte localitati sunt atestate mai devreme. Alunisul a fost mentionat sub denumirea de Sceplok in anul 1246, iar Biusa a fost atestata documentar in anul 1338. Comuna Benesat situata in nordul judetului Salaj se intinde pe o suprafata de 28,75 de kilometri patrati. Numarul total al locuitorilor comunei este de 1779 , dintre care 71,50 la suta sunt romani si 28,50 la suta sunt maghiari. Peste 60 la suta din suprafata agricola a comunei este ocupata de terenuri arabile de buna calitate, recunoscuta fiind ca mare producatoare agricola din judet. Acumu-larile mari de pietrisuri si nisipuri pe care le-a facut Somesul la intrarea in defileul {icaului fac posibile exploatarea acestora in ba-lastiere, fiind importante surse de venit pentru comuna. Fondul turistic de natura antropica are cateva elemente de mare valoare cum sunt statuia de piatra a Maicii Domnului, sculptura ce pare a fi opera sculptorului Ignat Ciocioian (18220 si biserica de lemn „Sfintii Arhangheli” din Benesat.
Acum 100 de ani
„Astazi Benefalaul are 80 de case romanesti cu 410 suflete, toate de religiune gr.cat. Biserica este de piatra si s-a edificat in anul 1790 cu spesele poporului. Scoala confesionala nu este, statul a ridicat aici o scoals , pe care sunt obligati a o cerceta si copiii romani. Inainte de aceasta cu 30 de ani era si o scola confesionala. Dintre adulti numai 6 stiu ceti si scrie romaneste (5 barbati si o femee) iar romaneste si ungureste 5 (4 barbati si 1 femee). Hotarul este de 800 de jugare, dintre cari 450 sunt in mana romanilor. Pretul unui jugar e 400-500 cor. Vite cornute sunt peste 100. Meserii nu exerseaza locuitorii acestei comune. Alegatori sunt 23, dintre cari 3 stiu ceti si scrie romaneste si ungureste”
About Author
