Izvorul tămăduirii

Dragi cititori, credincioșii creștin-ortodocși sărbătoresc astăzi Izvorul Tămăduirii.

Originea acestei sărbători se află în legenda unei minuni care s-a petrecut lângă un izvor de lângă Constantinopol. Potrivit tradiției, un orb și-a recăpătat vederea spălându-se pe ochi cu apa izvorului. Aici orbul a ajuns călăuzit de viitorul (la acea vreme) împărat al Bizanțului, Leon I (457-474), care, la rândul său, a fost călăuzit și îndemnat de Fecioara Maria. Ajuns în scaunul împărătesc, Leon I a construit la locul respectiv o biserică unde au avut loc, de-a lungul timpului, multe întâmplări extraordinare. Această biserică, situată în vechiul cartier Vlaherne, se mai vede și astăzi în Istanbul.

În tradiția populară, Izvorul Tămăduirii este pentru săpătorii de fântâni cea mai spornică zi din an, deoarece apele sunt zbuciumate și zgomotoase și, implicit, mai ușor de găsit.

Care este, în fapt, semnificația profundă a acestui Izvor care vindecă, restaurează și transformă? Care este acea sursă care nu poate fi afectată de curgerea timpului, care este eternă și infailibilă? Izvorul îl reprezintă pe Iisus Christos, Euharistia, originile noastre, sensul vieții, idealurile înalte. Să nu uităm că prima noastră datorie, cât și cea mai grabnică, este aceea de a căuta adevărul, valorile autentice, lumina, chiar dacă acestea sunt astăzi atât de boicotate, calomniate și cenzurate.

Din nefericire, noi, oamenii, suntem absorbiți de mijloace în întregime și devenim orbi față de conceptul de finalitate. Am pervertit peste măsură lumea sensibilă și adevăratele valori, am născocit paradisuri ale plăcerilor efemere, iar acum înotăm în nesiguranță.

În starea orbului de lângă izvor ni se înfățișează, pe de o parte, imaginea unei umanități aflate în suferință și confuzie, iar pe de altă parte, așteptarea vindecării celui care are o speranță infinită în existența și puterea lui Dumnezeu. Să nu cădem în etajele inferioare ale destinului și să nu refuzăm acest nutriment vital care umple universul și timpul, care se revarsă peste imperiile prăbușite ale firii și care nu este altul decât vasul sangvin al prezenței cristice.

O zi cu pace și lumină!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *