După o criză financiară ce a zguduit din temelii Romania, specialiştii in economie atrag atenţia că am putea fi afectaţi de una alimentară. Pericolul e demn de luat in seamă, ţinand cont de faptul că preţurile produselor de bază au explodat in ultima vreme, iar ţara importă mai mult decat exportă.
Mai bine de un sfert din terenurile arabile sunt nelucrate
Nici Sălajul nu o duce mai bine. Dacă o astfel de criză ar cuprinde Romania, efectele ar fi extrem de vizibile in judeţ. Sălajul nu ar fi capabil să se intreţină, cu atat mai mult cu cat mai bine de 25.000 de hectare de pămant au rămas nelucrate anul acesta. Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a intocmit un raport cu privire la situaţia terenurilor din Sălaj, pe care l-a inaintat mai departe spre ministerul de resort. Acesta a fost finalizat in 15 iunie, iar cifrele arată că suntem descoperiţi in faţa unei crize a alimentelor. La cele 25.000 de hectare nelucrate, din 126.000 de hectare de teren arabil se mai adaugă incă vreo 10.000 de hectare care nu sunt productive ori sunt degradate. Potrivit lui Ioan Bujiţă, directorul Direcţiei Agricole Sălaj cel mai bine s-a cultivat anul acesta porumbul, graul şi cartofii. Sub semnul intrebării stau culturile de legume din camp, pe care seceta le-ar putea afecta anul acesta.
„Nespecialiştii” din teritoriu pot face erori
Totuşi numărul terenurilor nelucrate anul acesta ar putea fi mai mare. Doar Agenţia de Plăţi şi Intervenţii in Agricultură (APIA) ar putea verifica dacă cifrele declarate de către gospodari şi agenţiile comerciale din mediul rural corespund sau nu realităţii. Dar din lipsă de personal aceste verificări se fac prin… sondaj. Cat despre declaraţiile posesorilor de terenuri agricole, acestea sunt preluate de fiecare administraţie locală in parte. Ori persoanele abilitate să facă asta nu sunt specialişti in domeniu. „Noi nu mai avem de ceva timp responasbili din cadrul Direcţiei in primării, deoarece, in urma restructurărilor de anul trecut, a trebuit să renunţăm la ei. Dar munca din primărie este făcută acum de angajaţii proprii, iar aceştia se descurcă aşa cum pot cand este vorba de intocmirea unei statistici de acest gen. Raportul intocmit de noi se bazează pe datele furnizate de primării. Ar putea să nu fie exacte sută la sută”, a mai arătat Ioan Bujiţă.
Stăm mai bine ca in 2010
Datele furnizate de DADR şi afirmaţiile unor primari din judeţ se… contrazic. „Anul acesta stăm mult mai bine, avem nelucrate numai vreo 15 la sută din terenuri”, a declarat Radu Mate, primarul de Nuşfalău. „Stăm mai bine ca in 2010. Din cele 2500 de hectare de pămant arabil, cam 20 la sută au rămas nelucrate. Cel mai mult s-au lucrat terenurile de pe Lunca Someşului”, a explicat Petru Cozma, primarul comunei Letca. „Tot e mai bine ca anul trecut, cand jumătate din terenul arabil a rămas nelucrat. Acum a fost lăsat să se odihnească, in jur de 30 la sută din terenul arabil”, afirma Cornel Lung, primarul comunei Sanmihaiu Almaşului.

Post Views: 67