noiembrie 27, 2022

Industria cerşitului este ramura in care gradul de ocupare creşte şi cifra de afaceri sporeşte

Cerşetoria este un fenomen care face parte atât din istoria Zalăului, cât şi din cotidianul urbei de sub Meseş. Pe vremuri, nu chiar îndepărtate, în Zalău existau doi-trei ceşetori profesionişti care aveau zonele de acţiune bine delimitate. Se aşezau pe trotuar, îşi puneau la vedere piciorul de lemn, şapca lângă el, şi aşteptau mila trecătorului. Nu auzeai tu înjurături, insistenţe; până şi mai tânărul Albi încerca să impresioneze politicos trecătorii cu ultra cunoscutul slogan: “Sunt băiat sărac, n-am mamă, n-am tată, dă-mi şi mie un leu”. S-au dus acele vremuri. Atunci cerşetoria era un fenomen. Astăzi este o industrie.

Cinci cerşetoare în zece minute
Anul acesta, în zi de Bobotează, am urcat în autobuz de la Astralis. Nu înainte de a fi agasat de o femeie cu un ţânc în braţe care ţinea cu orice preţ să-i dau un bănuţ. N-am scăpat, dar m-am gândit că e sărbătoare creştinească şi treacă-meargă. Ajuns la staţia din centrul Zalăului, la coborâre, o altă pirandă mă întâmpină cu un “să-ţi dea Dumnezeu noroc; dă-mi un leu să-mi cumpăr pâine”. Şi se ţinu scai de mine până la intrarea în pasaj, unde mă dădu în primire altei cerşetoare cu multe fuste colorate. Aceasta m-a însoţit de-a lungul pasajului, văică-rindu-se că n-are pită la copii şi-mi propunea fie să-i dau doi lei, fie să-i cumpăr o pâine. N-am făcut nici una nici alta, şi-n urma mea am auzit ceva bombănind despre iad şi focul veşnic. Am ieşit din pasaj spre strada Unirii. Dar în apropierea punctului de colectare a deşeurilor de lângă şcoala gimnazială Simion Bărnuţiu, vreo trei femei scotoceau prin gunoaie. Când m-au văzut, una dintre ele a alergat spre mine ca şi cum aş fi avut lipici. Să-i dau un leu, să-i dau un leu. Şi cum eram aproape de punctul final al călătoriei, m-am îndurat şi i-am îndeplinit dorinţa. Numai să scap de blesteme şi de gânduri rele, cu toate că nu-s superstiţios. Aşadar, în nici zece minute am fost asaltat de cinci cerşetoare. Dacă le dai în fiecare zi, nu-ţi ajunge salariul, dacă nu le dai, potop de înjurături şi blesteme se revarsă peste tine. Te enervezi, te oboseşti zilnic. Şi ca să scapi te scobeşti prin buzunare, scoţi 50 de bani. Dar asta nu rezolvă nimic, pentru că nu este suficient, şi începe partea a doua a circului. De fapt, opriunde mergi, în orice zonă aglomerată a Zalăului, te loveşti de cerşetori. Nu încerca să scapi; n-ai nici o şansă. Sunt mulţi şi ai impresiaq că toţi pe tine te urmăresc.
Percheziţiile făcute asupra cerşetorilor de către poliţiştii locali au scos în evidenţă faptul că unele persoane care apelează la mila publicului “recoltează” şi trei milioane de lei vechi pe zi. Sunt bani pentru care cerşetorii nu plătesc nici impozit pe profit, nici asigurări de sănătate, nu plătesc TVA, nu plătesc nimic. Aşa funcţionează industria milei. Cerşetorii doar iau, nu dau. E un mod parşiv de a câştiga şi vinovaţi sunt şi cei care le oferă cerşetorilor bani. Dar acest concept nu va putea fi înlăturat până-i lume. Nu poţi pune impozit pe cerşit, pentru că premisa este că autorităţile luptă pentru eliminarea acestui neajuns social. Amploarea cerşitu-lui e o realitate pe care autorităţile nu vor să o recunoască. La noi totul e bine şi e roz bombon.

Poliţia Locală se luptă cu morile de vânt
Poliţa Locală se luptă cu cerşetorii, nu putem zice că nu, dar eficienţa nu prea există. Asta şi din cauză că cerşetorii sunt mulţi, răspândiţi prin locuri publice, intrări în magazine, cafenele, biserici, parcuri etc. 
Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Locale Zalău, Lucian Trif, anul trecut 646 de persoane care au apelat la mila publicului au fost sancţionate. S-au aplicat 364 de amenzi stop_coloana şi s-au dat 121 de averismente. Cum marea majoritate a cerşetorilor sunt din alte localităţi ale Sălajului (Derşida, Românaşi, Jibou, Lupoaia, Buciumi), acestea au fost trimise la localităţile de domiciliu după ce au fost prinse cerşind. Cu maşina poliţiei locale, cu mijloacele de transport în comun, numai că a doua zi se întorceau din nou la Zalău. Nici amenzile nu-i sperie pe cerşetori. Ei ştiu că nu le vor plăti niciodată, iar muncă în folosul comunităţii vor face când vor avea chef. Trist este că nu există, în legislaţia noatră, măsuri coercitive care să elimine fenomenul cerşitului. Lucian Trif este de părere că “de scăpat, nu o să scăpăm niciodată de cerşetori”. “Îi trimitem acasă din municipiu, dar se întorc iar. Fenomenul e de nestârpit la ora actuală”, spune cu amă-răciune Lucian Trif.

Cerşetorii pot fi “speriaţi”, dar nu de tot
Şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Sălaj, Iosif Ghiurca, este mai optimist. Întrebat dacă se poate aplana fenomenul de cerşetorie, acesta a declarat ieri pentru Graiul Sălajului că “orice se poate, cu eforturi conjugate”. “Eforturile celor două instituţii, IPJ şi Poliţia Locală, cred că ar avea o eficienţă semnificativă în diminuarea cerşetoriei. Nu vorbesc deocamdsată de eradicare, pentru că fenomenul este complex şi presupune timp, dar o reducere drastică a cerşetoriei ar fi în folosul şi spre binele cetăţeanului. Dar cum spuneam, doar cu eforturi din ambele părţi, de la ambele instituţii”, ne spune şeful IPJ Sălaj.

Zalăul – magnet pentru cerşetori
Zalăul parcă ar fi un ţinut unde curge lapte şi miere pentru cerşetori, un fel de magnet care îi atrage. Cerşetorul care a lovit-o pe Ana Onicaş, o femeie din Zalău care n-a vrut să-i dea nimic, era tocmai din Valea Ierii, judeţul Cluj. Cerşetoarea care a dat atacul la portofelul unui bătrân de 83 de ani în zona Kaufland, după ce acesta i-a oferit bani de o plăcintă, era din Gârbou Dejului, judeţul Cluj. Foarte mulţi locuitori romi din cartierul Ortelec fac zilnic naveta la Zalău pentru a cerşi şi a cotrobăi prin gunoaie. Vin cu autobuzele (evident, fără să-şi cumpere bilet), coboară în Porolissum şi o întind prin tot Zalăul. Pirandele cerşesc, bărbaţii aşteaptă rezultatul, să mai poată trage o duşcă. Pe drumul judeţean 191 C, dimineaţă de dimineaţă grupuri de romi din Lupoaia se îndreaptă spre Zalău. Vin la cerşit şi, dacă le este la îndemănă, nici ciorditul nu este exclus. La fel se întâmplă şi peste Meseş. Din Românaşi vin cârduri de cerşetori. Femeile cerşesc, bărbaţii aşteaptă. Şi să auzi înjurăturile din parte masculilor când sumele “decontate” de pirande li se par mici.

N-avem nici o scăpare
Trist este faptul că fenomenul cerşetoriei, după statistici, e într-o continuă creştere. Chiar dacă ceşetorii mai în vârstă renunţă la meserie, locul lor este luat de “noile generaţii”, pe care le vedem la tot pasul. Măsurile luate de autorităţi sunt limitate şi pe termen scurt. Singura soluţie, dacă o putem numi aşa, ar fi ca noi să ignorăm orice solicitare a cerşetorilor, să nu le dăm nici cinci bănuţi, să evităm să-i privim. Dar putem, când se ţin scai de trupul şi sufletul nostru?!

Lasă un răspuns

NOTA: sunt interzise injuriile, incitările la ură ori violență, cuvintele obscene și atacul la persoană. Publicația „Graiul Sălajului” nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revenind integral autorului comentariului. Orice persoană care se consideră prejudiciată de conținutul unui comentariu, are posibilitatea să solicite ștergerea comentariului respectiv, în baza unei cereri în acest sens, transmise pe adresa de email a redacției: graiulsj@unisys.ro

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *