Ileanda – comuna cu 13 sate

O paine care trebuie să ajungă pentru toţi
Ileanda – comuna cu cele mai multe sate din judeţ, 13 la număr. Nu e uşor să fii primar intr-o astfel de unitate teritorial-administrativă. Şi asta pentru că fiecare aşezare işi cere drepturile ei; uliţe asfaltate sau măcar pietruite, aducţiune de apă, canalizare, dacă se poate, iluminat public şi cate şi mai cate. De această părere este şi primarul Petru Satmari, care de şapte ani conduce destinele comunei Ileanda. El ştie că o paine este mai indestulătoare dacă o imparţi la patru-cinci guri, decat dacă ai impărţi-o la 13 guri. Aşa că prim edilul de Ileanda s-a orientat ca painea (mare sau mică) să ajungă la toate cele 2.500 de suflete din comunitate. Insă nu e uşor, mai ales cand nu faci parte din partidele care se află la guvernare.
Apă şi canalizare
Un grad acceptabil de confort, bunăstare, civilizaţie al unei societăţi poate fi calculat şi după accesul la sursele de apă şi consumul acesteia. Petru Satmari a fost conştient de acest parametru şi unul dinte primele proiecte depuse a fost cel care avea ca obiectiv introducerea reţelei de apă potabilă in localităţile Ileanda şi Bizuşa. Proiectul a fost depus in anul 2006 prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi s-a finalizat abia in urmă cu un an. Apa a fost captată din două izvoare de coastă şi printr-un foraj. Aducţiunea se intinde pe o lungime de 5.600 de metri. Apa a ajuns in multe gospodării ale cetăţenilor, chiar dacă sistemul de canalizare nu exista. Recent, primăria a depus un proiect prin Ministerul Mediului pentru realizarea sistemului de canalizare acolo unde există aducţiune de apă. Proiectul a devenit eligibil, s-a obţinut şi finanţarea şi se aşteaptă licitaţia pentru execuţie.
37 de proiecte depuse
Pană in anul 2004 Petru Satmari a fost viceprimar. Nu avea toate hăţurile căruţei in mană, aşa că unele iniţiative ii erau stopate din faşă. Şi-a luat inima in dinţi şi a candidat la funcţia de primar, convins fiind că din această poziţie altcumva poate coordona treburile comunităţii. Oamenii i-au acordat incredere şi in 2004 şi in 2008 şi n-au ce regreta. Spun asta penentru că sub directa indrumare a lui Petru Satmari, Primăria din Ileanda a intocmit şi depus 37 de proiecte. Bineinţeles nu toate au avut sorţi de izbandă, dar mai mult de jumătate au fost transpuse in realitate. Că uneori uşile ministerelor au fost deschise cu umărul de către prim edilul de Ileanda este o problemă despre care Petru Satmari nu-şi aduce aminte cu plăcere.
Puntea s-a transformat in pod
Prin anul 2006 Guvernul aloca bani pentru construirea de punţi pietonale peste cursuri de apă. Fondurile se obţineau prin Ordonanţa nr. 7. Primăria comunei Ileanda a depus in acest sens un proiect. Apoi, primarului Satmari i-a venit o idee; să modifice proiectul, transformand puntea in pod de trecere uşoară peste raul Someş intre localităţile Rogna şi Ileanda. Cu chiu cu vai, dar şi cu suplimentare de fonduri din bugetul local, modificarea a fost acceptată. „Suntem in faza de finalizare, precizează primarul Satmari, urmează aducerea tronsoanelor. Investiţia costă in final trei milioane de lei, cu 700.000 de lei mai mult decat in faza iniţială de punte pietonală. Pe pod vor putea trece autovehicule cu o greutate de pană la cinci tone. Era necesar acest pod pentru că foarte multe terenuri agricole se află peste apă şi odată cu finalizarea lui vom scurta drumul cu cel puţin 15 kilometri. Panglica inaugurală sperăm să o tăiem in luna septembrie a acestui an.”
Exodul populaţiei – motiv de intristare
In ultimele două decenii populaţia comunei Ileanda a scăzut de la 4700 la 2500 de suflete. Explicaţia primarului este că unităţile economice care existau inainte de ‘89 pe raza comunei, in originala noastră democraţie au fost lichidate. S-a dăramat şi s-a furat tot ce se putea fura. Petru Satmari este trist că nu a reuşit să creeze locuri de muncă in comună pentru a stopa exodul populaţiei. Caţiva investitori, pe care-i poţi număra pe degetele de la o mană s-au perindat prin comună cu intenţia de a deschide o afacere. Cu toate facilităţile create de autorităţile locale investitorii nu s-au hotărat să aleagă această zonă. Prim-edilul dă vina şi pe situaţia economică din ţară, pe taxele şi impozitele prea multe şi prea exagerate. Nemulţumirea primarului constă şi in faptul că numărul angajaţilor primăriei este extrem de redus. Organigrama prevede 23 se posturi, iar in schemă se află doar opt salariaţi
Stadion cu nocturnă
Tot prin Ordonanţa de Guvern nr.7 s-au obţinut fonduri pentru reabilitarea şi amenajarea bazei sportive. Lucrările se află in toi. La ora acuală se construieşte clădirea care va adăposti vestiarele şi grupurile sociale. Două tribune se vor construi de o parte şi de alta a terenului cu o capacitate de 300 de locuri.După drenare terenul de fotbal va fi insămanţat cu iarbă. Şi o parcare va fi amenajată. Ca un fapt inedit, stadionul va avea iluminat nocturn. Această ultimă lucrare este finanţată din bugetul local. Valoarea totală a investiţiei este de 580.000 de lei. Clădirea Liceului „Ioachim Pop” din centrul de comună, precum şi grădiniţa au fost reabilitate tot cu fonduri obţinute prin Ordonanţa nr.7. Pe langă schimbarea şarpantei şi a tamplăriei clasice cu termopane, in corpul B al clădirii au fost amenajate două săli de clasă, o cantină la standarde europene şi un internat. La grădiniţă s-a schimbat şarpanta şi s-a introdus incălzirea pe gaz metan. Peste 100.000 de lei din bugetul local s-au investit in pregătirea Centrului de permanenţă. Cand toate lucrările au fost finalizate printr-un ordin al ministrului Sănătăţii centrul a fost desfiinţat. primarul Satmari nădăjduieşte in reinfiinţare lui. Deocamdată primăria cheltuieşte bani cu paza şi conservarea clădirii.