decembrie 9, 2022

Hala agroalimentară, prea scumpă pentru producătorii de rand

Se împlinesc săptămâna viitoare şapte luni de când a fost tăiată panglica inaugurală a Halei agroalimentare din buricul Zalăului. Construcţia a durat patru ani din cauza firmei câştigătoare a primei licitaţii, care mai apoi a renunţat la lucrări. Investiţia s-a realizat cu fonduri obţinute printr-un credit contractat de către Primăria Municipiului Zalău la CEC Bank şi din bugetul local. 14.200.000 de lei a fost suma totală pe care a alocat-o municipalitatea pentru ca hala agroalimentară să arate cum este astăzi.
Într-o primă fază a fost deschis şi dat în funcţiune doar parterul clădirii. Aici există 104 mese, rezervate de 20 de comercianţi şi 84 de persoane fizice, aşa zişii producători agricoli. Spun aşa zişii, pentru că pe tejghelele lor mai vezi şi câte o portocală şi câte un kiwi, fructe care n-au crescut în Badon, nici în Pericei. Dar asta e altă poveste.
Hala agroalimentară din piaţa centrală a Zalăului este într-adevăr o clădire modernă, în care se poate practica un comerţ civilizat. Şi totuşi, parcă nu are farmecul acelei pieţe cu mese de beton şi cu umbrele clătinate de vânt. Nu e zumzetul acela specific pieţelor, nu e atmosfera târgului de altădată. Poate o fi şi aceasta o cauză pentru care la anumite ore, spre disperarea comercianţilor, în hală sunt atâţia cumpărători încât îi poţi număra pe degetele de la o mână, hai să zicem două.

Comercianţii se plâng că-i pândeşte falimentul
Ieri, la vremea amiezii, în hala agroalimentară era frig. Ca afară de frig. De vreo trei zile sistemul de încălzire este defect. Comercianţii stau înfofolţiţi în spatele mesei şi te îmbie să cumperi ceva. Ceva cartofi cu doi lei kilogramul, ceva varză cu trei lei kilogramul, ceva struguri cu 11 lei kilogramul. Dar sunt prea puţini cei care îşi apleacă urechea la îmbierea vânzătorilor. În sectorul producătorilor agricoli sunt cel puţin opt mese libere. Doar o etichetă cu numele producătorului îţi vesteşte că aici s-au vândut şi poate se vor mai vinde produse agricole din Crasna, Badon, Hereclean. Maria Astănoaiei este comerciantă. Are masă rezervată în centrul halei. Aduce marfa de la en-gros, îi mai pune un adaos comercial şi îşi câştigă pâinea. Era revoltată că a plătit trei sute de lei chiria pe masă pe o lună de zile. “Dacă o ţine tot aşa administraţia pieţei, ne bagă pe toţi în faliment”, spune Maria. Taxa zilnică pe masă este de 8 lei pentru producătorii agricoli şi de 10 lei pentru comercianţi. stop_coloana E mult, spun şi unii şi alţii. “Nu ştiu dacă voi vinde astăzi ceapă de opt lei – zice o femeie din satul lui Dacian Cioloş -, dar de plătit am plătit masa”. Şi în sectorul lactate sunt două vitrine frigorifice goale. Nu se înghesuie lumea nici la brânză (care în Sălaj e cea mai scumpă din ţară), nici la lapte, nici la smântână.

Piatră vânătă, parfumuri ieftine şi colanţi
Pe lângă sectoarele care există acum, la parterul halei se va deschide şi un punct de comercializare a produselor fitosanitare. Cel puţin aşa susţine primarul Radu Căpîlnaşiu. Şi producătorii agricoli spun că e necesar un astfel de punct de comercializare, pentru că hala are specific agro. Îi prezinţi specialistului mărul cu pată şi el îţi va indica substanţa cu care să îl tratezi, la fel şi la ceapă şi la varză… Şi apoi de ce n-ar funcţiona şi un astfel de punct de vreme ce în hală se vând tricotaje, lenjerie intimă şi alte produse care n-au nimic cu alimentaţia.

La etaj bate vântul
Hala agroalimentară a fost predată pentru administrare încă de la începuturi Direcţiei Generale a Administraţiei Domeniului Public. Aceasta urma să se ocupe de organizarea licitaţiilor pentru ocuparea spaţiilor de la etaj. Cum s-a ocupat, cum nu s-a ocupat, cert este că la ora actuală doar cinci spaţii din 15 sunt funcţionale: două pentru vânzarea cărnii de porc şi vită, una pentru comercializarea cărnii de pui, un fast-food şi o unitate de vânzare a produselor din panificaţie.
Ieri, la ora 13.30, la nici una din aceste unităţi nu găseai picior de cumpărător. Preţurile erau totuşi rezonabile. Asta în contextul în care o vânzătoare îmi spunea că pentru spaţiul care adăposteşte două vitrine frigorifice şi o măsuţă plăteşte o chirie lunară de 1.350 de lei, la care se adaugă şi plata utilităţilor. Vânzătoarea mai spunea că patronul unităţii are de gând să mute unitatea din hală după expirarea contractului, pentru că i se pare prea mare chiria.
Am trecut pe lângă spaţiile comerciale care urmează a fi ocupate. Arată minunat. Sunt faianţate, sunt dotate cu toate utilităţile. Dar ce folos, de vreme ce prin ele bate vântul?

Lasă un răspuns

NOTA: sunt interzise injuriile, incitările la ură ori violență, cuvintele obscene și atacul la persoană. Publicația „Graiul Sălajului” nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revenind integral autorului comentariului. Orice persoană care se consideră prejudiciată de conținutul unui comentariu, are posibilitatea să solicite ștergerea comentariului respectiv, în baza unei cereri în acest sens, transmise pe adresa de email a redacției: graiulsj@unisys.ro

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *