Egalitate și fraternitate !?

”Căci dacă toate lucrurile ar fi apărut automat în loc să fie produsele unei minți, ele ar fi toate uniforme și indistincte.” ( Sf. Atanasie)

Dragi cititori, nu știu câți dintre noi constatăm cum se încearcă astăzi, pe diferite și dosite căi, să se șteargă distincțiile care creează țesătura firească a unei societăți. Aceste ideologii sunt deja ostentative în trendul lumii occidentale, dar se îndreaptă insidios, cu pași repezi și către noi. Ideile falsei egalități, care și-au schimbat doar ambalajul, pentru că ele își găsesc rădăcinile în trecut, sub alte deghizări, susțin că într-o societate dreaptă nu trebuie să existe distincții.

Treptele ierarhice au început să fie răpite rând pe rând, iar motivele sacre și seculare care justifică distincțiile dintre oameni sunt desfințate. Lupta se dă pe toate fronturile, iar noțiunea cea mai perfidă este egalitarismul nedefinit. Acest concept este falimentar, ne convinge istoricul american Richard Weaver în ”Ideile au consecințe”, chiar și în noțiunile cele mai elementare, deși el este prezentat ca și un ”mijloc de reparare a nedreptății”, de fapt în realitate e invers.

O astfel de noțiune a egalității este iluzorie și distructivă, în timp ce fraternitatea, un concept străvechi, merge mult mai adânc și natural în simțirea omului. Fraternitatea autentică poartă cu sine datorii care pentru egalitarism sunt străine. Adevărata fraternitate pleacă de la respect și protecție; ea ne învață să avem răbdare cu frații mai mici și formează sentimentul datoriei la fratele mai mare; ea înseamnă a avea o anumită poziție în familie, iar familia este prin natura ei ierarhică.

Egalitatea însă este un concept care dezorganizează tot ceea ce înseamnă ordine în relațiile interumane. Egalitatea te orientează înspre propria persoană, în timp ce fraternitatea îți orientează atenția înspre ceilalți. Dacă munca și nivelul de autoritate al oamenilor sunt clar definite, ei se adună cel mai ușor, dar atunci când funcționează regula egalității, nimeni nu știe care îi este locul. Aud astăzi de profesori în școli care au devenit simpli moderatori și care nu îndrăznesc să-i ”ofenseze” pe copii vorbind cu ”pretenții” de înțelegere superioară. Aud de părinți care nu mai au autoritate înaintea copiilor, de teamă să nu le lezeze dorințele și îi tratează de la egal la egal.

Aceste idei, recomandate pentru o lume mai bună, sunt, de fapt, mari injustiții, la fel cum aceeași lege pentru un bou și un leu ar însemna deopotrivă tiranie. Conceptele egalitariste sunt fatale pentru armonia lumii, produc confuzie și alienare, sunt, de fapt, ca multe altele, o păcăleală verbală.

Richard Weaver spune că ”societatea rațională este oglindirea unui logos, iar aceasta înseamnă că ea dispune de o structură formală care poate fi înțeleasă și acceptată, iar dacă are structură, are și ierarhie.” Drama de astăzi a lumii, declara Weaver, este faptul că civilizația, aplecată excesiv înspre materialism, dispune de convenții și nu de idealuri transcendente, și de aici provine toată corupția civilizației și a sistemului. Dacă nevoia primară a oamenilor ar fi să-și desăvârșească dimensiunea spirituală și să se pregătească pentru nemurire, atunci educarea minților și a viciilor ar căpăta prioritate înaintea tuturor celorlalte. Acest soi de educație ar inspira reverența înaintea binelui.

Singura ieșire din aceste dileme este găsirea unei surse de autoritate și ordine, iar sursa de autoritate deplină este Dumnezeu, a cărui titulatură nu a putut fi desființată în nicio epocă. Adevărata egalitate stă în faptul că toți oamenii suntem chemați, fără deosebire, la demnitatea de a fi fii ai lui Dumnezeu și doar creștinismul a extins sfera acestei noțiuni la toți oamenii, în timp ce lumea antică, păgână, îi considera repugnanți pe toți cei care care nu erau de aceeași etnie.

Dragilor, dacă simțim că creația nu are un scop și că totul e la întâmplare, atunci este imposibil să mai găsim temeiul vreunui scop în viața noastră. Dar creația are un scop, iar conlucrarea cu acesta este imperativă și vitală pentru fiecare dintre noi.

Vă invit să reflectăm împreună și să construim o societate justă și armonioasă, sub umbrela egalității și a fraternității autentice.

(Richard M. Weaver, ”Ideile au consecințe”)

About Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *