septembrie 30, 2022

Dedesubturile scandaloase ale afacerii Autostrada Transilvania si ale noii strategii a guvernului

O jumatate de miliard de euro, bani aruncati pe fereastra in contractul cu Bechtel. Iar acum guvernul da cu piciorul la miliarde de euro de la UE

rn

O "radiografie" a istoricului Autostrazii Transilvania facuta de prof. universitar dr. Florin Stamatian, deputat PNL, ne dezvaluie intregul unei adevarate povesti de groaza a celor 15 ani de cand s-a deschis santierul pana in prezent, cand din 415 kilometri promisi sunt in folosinta putin peste 50 de kilometri.
Ministerul Finantelor a constatat ca România a pierdut peste 500 de milioane de euro, bani cu care ar fi trebuit sa se construiasca Autostrada Transilvania, din care nu s-a recuperat nimic. Aceasta pierdere este consecinta deciziilor paguboase luate de mai multi directori ai Companiei de Autostrazi în relatie cu firma americana Bechtel, cu care s-a semnat contractul in 2003, constata analiza.
Guvernul Nastase le-a oferit americanilor pe tava, 2,2 miliarde de euro, pentru constructia Autostrazii Transilvania, care urma sa se întinda pe 415 kilometri si sa strabata si Salajul. Desi constructorul unui astfel de drum ar fi trebuit ales prin licitatie, Cabinetul lui Adrian Nastase a dat, pe 18 decembrie 2003, o hotarâre de guvern prin care a obligat Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din România (CNADNR) sa lucreze doar cu Bechtel.
Reprezentantii Ministerului Transporturilor de la acea vreme sustineau ca pretul e unul deosebit de avantajos, desi Fondul Monetar International (FMI) a informat Guvernul României ca pretul per kilometru e exagerat.
La un an de la inaugurarea santierului autostrazii, lucrarile s-au oprit. Premierul de atunci, Calin Popescu Tariceanu, actualmente presedinte ALDE si lider al actualei coalitii guvernamentale PSD-ALDE, nu mai era multumit de contractul cu Bechtel. S-au modificat clauze, s-au schimbat finantari si, în urma unor rectificari bugetare, constructorul american a primit înca 350 de milioane de euro.
Au urmat alte si alte modificari ale contractului, girate de ministrii Transporturilor, iar lupta pentru bani a constructorului american cu statul român a continuat. Din pacate, în ciuda faptului ca mai devreme sau mai târziu statul facea plati, lucrarile la autostrada nu mergeau deloc asa cum ar fi fost de asteptat.
În 2013, contractul cu Bechtel a fost reziliat. Victor Ponta, la acea data premier, a precizat ca de reziliere s-a ocupat Dan Sova, pe atunci ministru al Marilor Proiecte de Infrastructura.
În 2016, în urma unui control, Ministerul Finantelor a stabilit ca mai multi directori CNADNR – actuala Companie Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) – au luat decizii paguboase în ceea ce priveste contractul cu Bechtel, constatându-se un prejudiciu de peste 273 de milioane de euro, cerându-se ca directorii sa plateasca integral pierderile suferite de bugetul de stat, dar deocamdata nu s-a recuperat niciun leu.

rn

Guvernul PSD-ALDE refuza bani
gratis de la UE si face planuri noi
pentru autostrazi pe bani scumpi

rn

Analiza deputatului PNL evidentiaza si faptul ca guvernarea PSD-ALDE nu a facut niciun pas concret inspre absorbtia de fonduri europene pentru a înlesni constructia de autostrazi, iar într-un an si jumatate putem bifa zero kilometri de autostrada.
In aceste conditii, guvernul PSD-ALDE pregateste un proiect prin care sa construiasca trei autostrazi cu bani foarte scumpi, in loc sa atraga fonduri europene, care sunt gratis
Asociatia Construim România (ASCORO) dezaproba vehement planurile prin care guvernul intentioneaza sa construiasca în regim Parteneriat Public Privat (PPP) trei autostrazi. Masura înseamna costuri mult mai ridicate, deschide calea catre "comisioane legale" si duce la neaccesarea fondurilor Europene de pâna la 85 la suta din costul total al constructiilor – bani nerambursabili, potrivit unei postari recente a ASCORO.
"În contextul în care Uniunea Europeana, prin intermediul comisarului european pentru Politica Regionala, Corina Cretu, Presedintele României, dl. Klaus Iohannis, si mari companii private atentioneaza si trag semnale de alarma referitoare la slaba absorbtie a fondurilor europene si gravele probleme cu care se confrunta actualele proiecte de infrastructura, guvernul României anunta o schimbare totala de strategie, diametral opusa cursului actual din infrastructura – aceea de a construi în Parteneriat Public Privat trei tronsoane de autostrada: A8 Târgu Neamt – Iasi – Ungheni (inclusa în reteaua TEN-T Core si pentru care UE asigura pâna la 85% fonduri nerambursabile), A3 Ploiesti – Brasov (inclusa în reteaua TEN-T Comprehensive si fonduri nerambursabile de 35%) si A6 Bucuresti – Alexandria – Craiova – Calafat – Lugoj (inclusa în reteaua TEN-T Core si fonduri nerambursabile de 85%). Prin demararea acestor proiecte prin Parteneriat Public Privat, România va pierde miliarde de euro din fonduri europene prin neaccesarea acestora si va duce automat la întârzieri nepermis de mari, în conditiile în care unele din aceste proiecte au fost deja demarate. În cazul proiectelor derulate în sistem Parteneriat Public Privat (PPP), costurile derulate pe întreaga perioada a concesiunii (pâna la 30 de ani) sunt, în general, cu 50% mai mari decât daca proiectul s-ar realiza pe fonduri europene si de la buget (…) Astfel, în final, toate aceste costuri sunt suportate de contribuabilii români", arata ASCORO.

Lasă un răspuns

NOTA: sunt interzise injuriile, incitările la ură ori violență, cuvintele obscene și atacul la persoană. Publicația „Graiul Sălajului” nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revenind integral autorului comentariului. Orice persoană care se consideră prejudiciată de conținutul unui comentariu, are posibilitatea să solicite ștergerea comentariului respectiv, în baza unei cereri în acest sens, transmise pe adresa de email a redacției: graiulsj@unisys.ro

Adresa ta de email nu va fi publicată.