decembrie 3, 2022

Contracte de munca pentru detinuti. Ministrul Justiţiei vrea reintegrarea sociala a acestora

Angajatorii vor primi facilitati fiscale pentru incadrarea cu contract de munca a detinutilor, potrivit Strategiei nationale de reintegrare sociala a persoanelor private de libertate, 2020 – 2024, initiata de actualul ministru al Justitiei, Catalin Predoiu. Acesta considera ca masura ar favoriza reintegrarea sociala a detinutilor dupa eliberarea din inchisoare.
Recidivele infractorilor condamnati la inchisoare au fost cauzate de faptul ca acestia nu au avut contracte individuale de munca pe perioada executarii pedepsei. Cel putin aceasta este concluzia din Strategia nationala de reintegrare sociala a persoanelor private de libertate, 2020 – 2024 a Ministerului Justitiei, prin care se cere reglementarea legislativa a acestui aspect.
Totodata, ministrul Catalin Predoiu solicita initierea unor acte normative care sa permita detinutilor accesul la invatamantul dual in unitatile sistemului penitenciar. "Cadrul legal actual prevede posibilitatea includerii de clauze in contractele de folosire la munca a persoanelor private de libertate, prin care operatorii economici pot sa desfasoare sau sa sustina, material, cursuri de formare profesionala si de atestare pe meserii, insa aceasta nu este valorificata din cauza lipsei reglementarilor specifice raporturilor individuale de munca.
In prezent, prin dispozitiile art. 10 alin. (8) din Decizia Directorului general ANP nr. 500165/2017, in cazul indeplinirii corespunzatoare a indatoririlor la locul de munca si a participarii constante la munca, la cererea persoanelor private de libertate, operatorul economic poate elibera doar o recomandare, fara valoare juridica, in care sa se mentioneze calitatea lucrarilor, experienta si dobandirea competentelor ca urmare a muncii prestate. Astfel, contractul individual de munca ar reprezenta o solutie viabila pentru cresterea sanselor de reintegrare socio-profesionala a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate, avand in vedere ca munca prestata la diversi agenti economici reclama aceasta forma de reglementare a raporturilor de munca. In mod particular, ar prezenta o importanta deosebita reglementarea contractului individual de munca a persoanelor private de libertate din regim deschis, in vederea facilitarii tranzitiei catre viata din comunitate", se arata in strategie.
Dintre detinuti, doar 30% muncesc
Potrivit datelor statistice, aproximativ 95% dintre detinuti sunt persoane cu varste intre 18 si 60 de ani, considerate, in principiu, apte de munca. In luna august 2019, in sistemul penitenciar existau 7% persoane analfabete, 16,83% persoane care au urmat cursurile invatamantului de nivel primar, 39,18% persoane care au urmat cursurile invatamantului de nivel secundar inferior (gimnazial), 17,67% persoane care au urmat cursurile invatamantului de nivel secundar superior (liceal), 10,91% persoane cu studii profesionale, 0,7 % persoane inscrise la cursuri post-liceale sau scoala de maistri si 3,41% persoane care au urmat invatamant de nivel universitar.
"Dintre persoanele condamnate care au furnizat date privind calificarea/ocupatia la depunerea in penitenciar, 65,23% au declarat ca nu detineau o meserie/profesie, iar 74,77% au declarat ca nu aveau o ocupatie. Datele statistice justifica necesitatea continuarii educatiei, precum si a obtinerii unei calificari profesionale – conditionate, insa, de nivelul de studii al persoanelor aflate in detentie – in contextul in care doar aproximativ 30% dintre detinutii custodiati erau implicati in activitati lucrative, preponderent, in munca necalificata", se mai precizeaza in Strategia nationala de reintegrare sociala a persoanelor private de libertate.

Lasă un răspuns

NOTA: sunt interzise injuriile, incitările la ură ori violență, cuvintele obscene și atacul la persoană. Publicația „Graiul Sălajului” nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revenind integral autorului comentariului. Orice persoană care se consideră prejudiciată de conținutul unui comentariu, are posibilitatea să solicite ștergerea comentariului respectiv, în baza unei cereri în acest sens, transmise pe adresa de email a redacției: graiulsj@unisys.ro

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *