Sugestia facuta zilele trecute de secretarul de stat Raed Arafat, seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta, ca medicii ar trebui sa aleaga daca muncesc la stat sau la privat, exprima tarele unui sistem de sanatate. Un sistem care se vrea bivalent, dar care in realitate nu este decat intruchiparea unei vaci de muls ce nu da un lapte destul de gras cat sa tina sanatatea nationala in picioare.
Raed Arafat spunea ca, odata ce medicilor le-au fost majorate consistent salariile de la 1 martie, ar cam fi venit vremea ca medicii sa se decida unde vor sa munceasca, la stat sau in privat.
Secretarul de stat cu origini palestiniene, de altfel omul care se bucura de cea mai incredere din partea romanilor, conform sondajelor, a pus "pe piata" ideea conflictului de interese in care s-ar afla, sa zicem, un medic care lucreaza la stat, intr-un spital cel mai adesea, si in mediul privat ca angajat ori colaborator intr-o clinica particulara, sau ca sef al propriului cabinet particular.
Salajenii sunt familiarizati cu fenomenul la care se refera Arafat. Se duc, ca tot asiguratul, la spital, sunt tratati cu echipamentul si medicamentele spitalului, dar sunt invitati de medicul in bratele caruia au picat si sa faca o vizita la cabinetul particular al acestuia. Asta se intampla atat de demult incat parca asa au functionat lucrurile dintotdeauna. Oamenii s-au plimbat de-a lungul anilor intre nevolnicele spitale publice si cabinetele private, unde si-au dat si ultimul banut ca sa aiba parte de o atentie mai mare si, implicit, de un tratament salvator.
Arafat sugereaza, logic, ca acum un medic castiga destul de mult si la stat ca sa nu mai fie nevoit sa-si deschida si cabinet particular. Pentru ca acum, noi, contribuabilii asigurati la sistemul national de sanatate, suportam niste cheltuieli ca doctorul sa fie la program, la spital, de garda, ori la policlinica, nu la cabinetul lui, oferind consultatii la preturi prohibitive. Nu avem nimic impotriva sistemului privat, acolo acolo unde e sanatos si sustenabil ca pregatire si infrastructura. Dar parca sunt prea multe si prea putin timp au medicii pentru spitalele publice, unde sunt angajati. Sistemul de stat prea a devenit locul de recrutare a pacientilor.
Moral, ideea lui Arafat e corecta. Practic, insa, vom vedea daca nu cumva modul actual de "operare" are o traditie prea mare pentru a fi dezradacinat.
Liliana Neaga, managerul Spitalului Judetean de Urgenta Salaj, aduce si un argument, de altfel pertinent, care ne cam darama sperantele. "Daca ar fi medici suficienti, ar fi o conditie buna sa activezi numai la stat sau numai la privat, dar daca avem o atat de mare lipsa de medici, ideea nu mi se pare sustenabila".
About Author
