Comuna Sig-cu un ceas mai devreme in drum spre Europa

”Ata” l-a tras catre casa
Ar fi putut ramane in cercetare, ar fi putut ramane la catedra, ar fi putut obtine contracte cu strainatatea, dar a preferat sa se intoarca la…matca. Sa se intoarca acolo unde a vazut lumina zilei, acolo de unde a plecat, sa se intoarca acolo unde semenii sai au nevoie de el. Florian Bonte este primar al comunei Sig. Si nu de azi, de ieri, ci este la a treia legislatura. O dovada ca optiunea sa de a se intoarce in comunitatea din care a plecat a prins un… sol fertil. Dupa absolvirea Facultatii de horticultura din cadrul Universitatii din Craiova, Florian Bonte a fost solicitat sa ramana la marele complex de sere de la Isalnita, in cercetare, apoi la alte centre cu profil de cercetare din Bucuresti ori Alba Iulia. Nici ofertele din strainatate nu l-au ocolit. Numai ca… ata il tragea spre casa. Nu e vorba de dorul acela sfasietor, care adesea te scoate din echilibru. Pur si simplu, tanarul absolvent de horticultura a optat pentru obarsie spre a se implica in viata ei cotidiana, pentru a-i aduce, dupa puterile si cunostintele sale, un grad de prosperitate, de bunastare, de bine pentru cei multi. Unii dintre colegii de facultate l-au compatimit pentru optiunea sa, altii,ce-i drept putini, i-au admirat curajul, insa nimeni nu banuia ca devotamentul si lucida sa gandire, plus truda, bineinteles, vor face din comuna Sig o unitate teritorial administrativa cu reale perspective de a se incadra in catalogul pretentiilor rurale europene.
Istorie la zi
Situata in partea vestica a judetului Salaj, la limita cu judetul Cluj, comuna Sig pare mai degraba o “ruptura” din rai. Din acel rai mioritic, de care, pe zi ce trece, uitam tot mai mult. Ce ti-e Doamne si cu globalizarea asta, si mai ales cu… snobismul… Dar asta e alta poveste. Cele cinci sate ale comunei (Sag, Sarbi, Fizes, Tusa, Mal) adapostesc in jur de 3500 de suflete. Locuitori vreau a spune, dintre care 1000 si poate mai bine sunt tigani, iar vreo 150 slovaci. Stramosii slovacilor au fost… abandonati de imparateasa Maria Tereza pe Dealul Corbului si la Faget, dupa ce i-a trimis sa defriseze padurile Transilvaniei. Azi, majoritatea slovacilor din comuna Sig beneficiaza de ajutor social si totusi n-ar mai pleca de aici. Nu au unde. Nici tiganii din Mal nu au unde pleca. Or fi ei nomazi, dar dupa ce isi vand maturoaiele si fulgii de pasari prin tara, tot aici se intorc. La…obarsie. Si parca se intorc mai multi de cat au plecat. Aceasta este si opinia d-lui primar Bonte. Dar loc este suficient pentru fiecare sufletel. Suprafata comunei Sig se intinde pe 8760 de hectare. Paduri, pasuni, fanete, teren arabil. Satele Mal, Tusa si Sarbi nu au fost bantuite de ciuma colectivului. Aici, fiecare palma de pamant este lucrata. Tractoare si utilaje agricole sunt cu duiumul la nivel de comuna, in jur de 260. Din centrul de comuna se resfira trei drumuri: spre Zalau, spre Simleu Silvaniei si spre Ciucea. Candva, pe vremuri, cand semnatarul acestor randuri era imprastietor de… lumina a slovei in teritoriu, adica bibliotecar comunal, 12 autobuze isi uzau anvelopele pe drumurile Sigului. Acum mai circula doar doua. Insa izolarea nu se simte. Autoturismele localnicilor suplinesc cu brio mijloacele de transport in comun. Curios si nu prea este faptul ca intre drumurile comunale si cele judetene care strabat Sigul e o distanta ca de la cer la pamant, in sensul ca, drumurile comunale s-au bucurat de tratament bituminos dublu si asta datorita in mare parte primarului Bonte, iar drumurile judetene s-au bucurat de… promisiuni de reabilitare.
Tot pe drum, pe drumuri bune
Sigul este singura comuna din judet care a reusit sa acceseze de doua ori fondurile programului SAPARD pentru infrastructura. Primul proiect depus pe Masura 21 a avut ca obiectiv modernizarea arterelor rutiere in comuna Sig pe o distanta de 13 kilometri. Era vorba de asfaltarea ulitelor din satele Mal si Sarbi. Prin Masura 35, care includea obiective din domeniul silviculturii, s-a modernizat drumul forestier din hotarul localitatii Tusa pe o lungime de 10,2 kilometri. Asta inseamna permiterea unui acces fara greutati spre comunitatea de slovaci din Dealul Corbului si spre Rezervatia peisagistica Tusa. De fapt, problema cailor de acces in zona a fost intotdeuna prioritara pentru prim edilul comunei. Imi povestea ca atunci cand era mic si inota prin noroaie in drumul spre scoala, Florian Bonte visa sa ajunga mare si sa asfalteze toate ulitele din satul sau, Tusa. Se pare ca destinul i-a tinut parte si visul sau a prins contur pe arii mai largi, pe intreaga comuna. Spun asta pentru ca a accesat aproape toate programele care se puteau accesa pentru reabilitarea infrastructurii. Prin Programul de Dezvoltare Rurala (PDR) s-au modernizat 12,6 kilometri de ulite comunale, cu tratament dublu bituminos, investitia ridicandu-se la suma de 350.000 de dolari. “Obsesia” primarului Bonte, privind caile de acces nu s-a oprit aici. Prin Fondul Roman de Dezvoltare Sociala (FRDS) s-a modernizat drumul intre localitatea Sirbi si catunul Arsura pe o distanta de 3,3 kilometri. Toata…povestea a costat 75.000 de dolari.
Apa si lumina
In indepartatul catun Dealul Corbului, am constatat, ce-i drept cu un strop de uimire, ca fiecare gospodarie are apa curenta in curte. Unele familii chiar si in case. Actiunea de introducere a apei in toate satele comunei “nu a fost numai ideea mea, recunoaste primarul Bonte. Impreuna cu viceprimarul Victor Tuns, am conceput o strategie, care a dat rezultate mai mult decat multumitoare. Toate asezarile comunei au apa potabila. Numai ca atunci cand am inceput lucrarile nu se punea si problema canalizarii”. Prin Ordonanta de Guvern nr.7, Primaria Sag a obtinut 36 de miliarde de lei vechi pentru canalizare menajera si doua statii de epurare. Canalizarea presupune 11,5 kilometri de retea iar statiile de epurare sunt amplasate in localitatile Tusa si Sag. Lucrarea se afla in curs de executie. Termen de finalizare: luna decembrie 2009. Tot prin Ordonanta nr. 7 s-au obtinut fonduri pentru amenajarea unei baze sportive in satul Tusa. Valoarea investitiei 7 miliarde lei. Termen de finalizare, tot sfarsitul anului 2009. Si cum de cand ales a fost la carma comunitatii Florian Bonte, consatenii lui sustin ca s-a facut mai multa… lumina in viata lor, lumina, bineinteles, mai mult sau mai putin relativa, primarul s-a straduit sa introduca lumina adevarata, adica masurabila in lucsi, in catunele Dealul Corbului si Dealul Mare. Mai pe inteles spus, lampa lui Ilici a ajuns si in cele doua catune, beneficiind de ea peste 200 de priviri. Nu mult s-a cheltuit, doar 10 miliarde de lei. Insa cand e vorba de lumina… Insusi Creatorul, primul lucru pe care l-a facut a fost sa desparta lumina de intuneric. Si primarul Bonte i-a urmat exemplul.
La nivelul cerintelor actuale
Construirea unui campus scolar la Sig a pornit de la ideea ca la ora actuala, mai mult ca oricand, scoala trebuie sa vina in intampinarea nevoilor comunitatii. Dupa spusele d-lui director Petru Bonte,la Scoala gimnaziala din Sig invata in prezent 280 de elevi sub indrumarea a 24 de cadre didactice, un inginer si patru maistri. Dl Bonte sustine ca la nivel de comuna sunt 700 de copii care ar putea beneficia de campus, plus alti scolari din comunele invecinate. De fapt si la ora actuala Scoala din Sig este frecventata de elevi din localitati ale judetului Cluj, limitrofe cu Salajul. “Ne straduim, spune dl. director, sa fim la nivelul cerintelor actuale. In colaborare cu primaria am reusit sa punem la punct o baza materiala care raspunde tuturor cerintelor de instruire practica. Rezultatele se vad: avem o insertie de suta la suta a absolventilor. Argument al bunei pregatiri este si faptul ca in acest an, la Concursul judetean pe meserii (prelucrarea lemnului) am avut un elev (Simon Petru) care a obtinut locul I. Urmeaza faza nationala, dar avem convingerea ca elevul nostru se va situa pe unul dintre primele locuri ale podiumului. Anul scolar trecut toti cei 18 absolventi de liceu au devenit studenti”
Campusul – un pui iesit din gaoace, dar fara aripi
Chiar daca imobilul Scolii gimnaziale din Sig este construit pentru a se putea desfasura procesul de invatamant in conditii ireprosabile, totusi, datorita cresterii numarului elevilor, sacretariatul si sala profesorala au fost transformate in sali de clasa. E si acesta un argument pentru construirea campusului in comuna Sig. Derularea investitiei a inceput in anul 2008. Proiectul este finantat de guvern. Finantat e un fel de a spune pentru ca datorita lipsei de fonduri, lucrarile executate, in valoare de 30 miliarde, au fost sistate. Valoarea totala a investitiei se ridica la 180 de miliarde de lei vechi, din care au fost achitate doar 13,5 miliarde. Ce va cuprinde aceasta “minunatie” instructiv-educativa, daca va da Cel de Sus sa fie finalizata? Aflandu-ma in documentare, am fost informat, dar am vazut si cu ochii mei ca o cladire parter plus doua etaje se ridica de la cota zero la cel putin trei metri. Cladirea include sali de curs, laboratoare si biblioteca. Zece garsoniere vor fi construite pentru cadrele didactice, iar un camin cu 24 de camere, cu patru locuri in fiecare camera va fi dat in beneficiul elevilor. Microcomplexul scolar va mai cuprinde in spatiul sau o cantina, un club si un imobil cu patru sali destinat lucrarilor practice (ateliere). Atat primarul Florian Bonte cat si directorul scolii, Petru Bonte nadajduiesc ca mai de vreme sau mai tarziu (?!) vor veni fondurile necesare finalizarii investitiei. O lucrare de o asemenea amploare si de o necesitate stingenta pentru sistemul educational zonal nu poate fi abandonata tocmai acum cand a scapat din “penele rele” precum puiul din ou, adica tocmai acum cand a prins contur si se pregateste de… zbor.
Respect pentru piosenia inaintasilor
Cum pe aceste plaiuri au trait oameni de cand e lumea…lume, semnele se vad. Imbinarea nevoilor materiale cu cele spirituale a fost una fericita. Impacarea cu Divinitatea, goana dupa mantuire au tronat si aici. Dovada stau lacasurile de cult inaltate in vechime; biserici din lemn construite in urma cu 4-5 secole. Numai ca timpul a fost nemilos si si-a infipt dintii in truda si priceperea omului. Doua biserici situate in localitatile Tusa si Sirbi, cum spuneam in urma cu 4-500 de ani, biciuite de intemperii au fost supuse restaurarii. La biserica din Tusa lucrarile de restaurare au inceput in anul 2007. 800 de milioane din vistieria Primariei Sig au fost alocate pentru aceasta lucrare. Nu voi enumera toata gama de proceduri de restaurare, mentionez doar ca pana si picturile au fost readuse, prin priceperea unor specialisti, la formele initiale. Blajinii Mihail si Gavril, preacuvioasa Fecioara Maria, ori ucigatorul balaurului, Sfantul Gheorghe, par la fel de “vii” pe peretii bisericii ca acum sute de ani. In curs de finalizare a lucrarilor de restaurare se afla si biserica de lemn din Sirbi. Finantarea provine de la Ministerul Culturii si Cultelor, dar nici bugetul local n-a fost scutit de…mica felie.
Cu un ceas mai devreme
Chiar daca tentaculelel crizei se intind hraparete pe structurile economico-sociale ale tarii , primarul Florian Bonte si-a luat drept “ghid” versurile lui Nicolae Labis: “Traim in miezul unui ev aprins/ Si-i dam a-nsufletirii noastre vama/ Cei ce nu ard desavarsiti ca noi/ In flacarile noastre se destrama”. Si edilul de Sig “arde”, nu mocnit, ci deschis pentru tot binele de azi si binele ce o sa vina al comunitatii. Dupa atatea fonduri absorbite pentru bunastarea, sanatatea si fericirea celor ce i-au incredintat votul, primarul Florian Bonte nu si-a pus mainile in…san si sa zica “gata!”. Cum Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) nu secatuieste in cel putin patru ani,ar fi pacat sa nu beneficiezi de aceasta oportunitate. Inclusa in microregiunea Valea Barcaului, comuna Sig a implementat un proiect de colectare selectiva a deseurilor. In acest sens au fost achizitionate doua autospeciale si pubele pentru fiecare gospodarie de pe raza comunei Sig. Serviciul de salubritate va fi asigurat de o firma specializata, care va transporta deseurile menajere si nu numai, la statia de transfer din Nusfalau. Investitia derulata, cum spuneam, prin Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara “Valea Barcaului” se ridica la un milion de euro. Poate o sa vi se para curios faptul ca pentru infrastructura nu sunt depuse proiecte. Nu, pentru ca primarul Bonte si “trupa” sa s-au trezit cu un ceas mai devreme. Atunci cand nu era inghesuiala mare la fondurile europene. Ce-i drept, drumurile asfaltate prin 2005 prin Programul SAPARD presupun si intretinere, pentru ca ele se degradeaza. In aceasta situatie, primarul Florian Bonte recunoaste ca trebuie sa bage mana in vistieria primariei, pentru ca “daca nu reparam drumurile in momentul cand apar gropile, riscam ca ele sa se distruga. Si ar fi pacat”.

About Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *