O suprafața generoasa  de 3.200 de metri patrați  este împarțita de Primaria Zalau.  Marii beneficiari sunt  Casa Municipala de Cultura, Direcția de Asistența Sociala Comunitara și Biblioteca Județeana

Reabilitata cu fonduri europene și inaugurata anul trecut, Cladirea Transilvania este o gazda primitoare, însa doar pentru cei care lucreaza la Biblioteca Județeana, la Direcția de Asistența Sociala și la Casa Municipala de Cultura. Și subliniem ca este foarte primitoare pentru angajații acestor instituții având în vedere spațiile puse la dispoziția lor. 

Ultima data când am fost cu treburi la Direcția de Asistența Sociala – unde am fost purtat în cinci birouri pentru o hârtie, ca și cum aș fi fost un turist preocupat de edificiu – am constatat ca în spațiile imense sunt zeci de birouri generoase, în care lucreaza câte doi-trei angajați, chiar daca incincta unui birou poate gazdui mult mai mulți.
Este primitoare și pentru angajații Casei Municipale de Cultura, chiar daca aceasta instituție mai are un sediu, și acesta spațios, peste drum de Primaria Zalau, fostul Club al Tineretului.
Cea de-a treia instituție din Cladirea Transilvania este Biblioteca Județeana, care a obținut aici un spațiu modern, dar și-a pastrat și vechiul sediu situat vis a vis de complexul Silvania, unde a ramas cu sala de lectura și birourile șefimii, bineînțeles cu spații foarte largi comparabil cu confortul regal.

Cifrele generozitații

Dintr-un proiect de hotarâre al Consiliului Local Zalau referitor la Cladirea Transilvania reiese și cum sunt compartimentate spațiile, ce instituții au avut acces în cladirea monument istoric și cum le sunt repartizate spațiile.
La parterul corpului A (cel dinspre strada Corneliu Coposu), care are o suprafața de 238 de metri patrați, 49,33 de metri patrați au fost alocați Bibliotecii Județene. Aici, DGADP are 40,95 de metri patrați, iar 50 de metri patrați sunt împarțiți între un dispecerat de taxi, Fundația Acasa și Uniunea Județeana a Pensionarilor. De restul de 100 de metri patrați, Primaria dispune cum dorește. Etajul corpului A are 362,57 de metri patrați și este puțin mai diversificat în ceea ce privește alocarea spațiilor. Și-au gasit câte un loc Asociația Lumina Silvania, Asociația Zona Metropolitana, Asociația Comunelor și tot acolo cere și partidul ALDE un sediu de 30 de metri patrați.
Parterul corpului B (mijlocul cladirii), de 518 metri patrați, a fost împarțit între Biblioteca Județeana și Casa Municipala de Cultura și ramâne un rest în administrarea Primariei Zalau.
Mai mult de jumatate din parterul corpului B i-a revenit Bibliotecii Județene, care are 350 de metri patrați, iar alți 40 de metri patrați i-au fost destinați Casei Municipale de Cultura.
Etajul corpului B, cu o suprafața de 651,9 metri patrați, i-a revenit în totalitate Casei Municipale de Cultura.
Parterul Corpului C (dinspre strada Crasnei) are 735 de metri patrați și este dat spre folosința Casei Municipale de Cultura (43,89 mp – unele spații comune cu DASC), Bibliotecii Județene (173 mp) și a Direcției de Asistența Sociala (153 mp). Spațiile destinate la parter celor trei instituții însumeaza 359 de metri patrați, restul spațiului fiind administrat de Primaria Zalau.
Etajul corpului C, de 702,11 metri patrați, este folosit doar de Direcția de Asistența Sociala și Casa Municipala de Cultura. 500 de metri patrați din acest etaj i-a revenit DASC, iar 200 de metri patrați a primit Casa Municipala de Cultura.
Terasa corpului C, de 106, 48 metri patrați, este împarțita tot de DASC și Casa Municipala de Cultura.
Tragem linie și-adunam. Cladirea Transilvania are un total de 3.200 de metri patrați pe care îi administreaza Primaria Zalau.
Casa Municipala de Cultura a primit așadar 1.040 de metri patrați. Direcția de Asistența Sociala Comunitara (DASC) s-a ales cu 759 de metri patrați. Biblioteca Județeana a obținut 573 de metri patrați.
Analiștii spun ca românii își permit în medie un spațiu de locuit de 48 de metri patrați. Inseamna ca Biblioteca Județeana ocupa numai în Cladirea Transilvania echivalenttul a 12 apartamente. DASC beneficiaza de suprafața a 16 apartamente. stop_coloana Casa Municipala de Cultura are – pe lânga spațiile din sediul propriu – echivalentul a aproape 22 de apartamente în Cladirea Transilvania.
Primaria Zalau mai are dupa împarțeala în Cladirea Transilvania 828 de metri patrați, cât de 17 apartamente.

Reabilitarea cladiri de patrimoniu a durat 10 ani

Povestea reabilitarii Cladirii Transilvania este veche și o sa mai dureze, pentru ca mai sunt spații care au nevoie de reabilitare. Municipiul Zalau a demarat lucrarile de reabilitare înca din anul 2005, când un colț al cladirii era deja în pericol de prabușire. Deoarece intervenția era urgenta la acea data și era condiționata de resursele financiare disponibile, municipalitatea a fost nevoita sa etapizeze lucrarile de reabilitare pe parcursul mai multor ani, cu surse de finanțare diferite (bugetul local, credit, fonduri nerambursabile). Etapa finala a lucrarilor de reabilitare a fost demarata în martie 2009, odata cu depunerea proiectului la ADR Nord Vest, în scopul obținerii de fonduri nerambursabile. Contractul de finanțare a fost semnat în octombrie 2011, proiectul a fost finalizat în aprilie 2014. Costul investiției pe proiectul cu finanțare europeana depașește 10 milioane de lei. Lucrarile eligibile au fost doar pentru reabilitarea corpului C al cladirii (înspre strada Gheorghe Doja) și sala de spectacole cu pictura murala din corpul central.

Istoria Cladirii Transilvania

Cea mai impunatoare constructie a orașului este Cladirea Transilvania, situata vis-a-vis de Primaria Municipiului Zalau. Cladirea și-a luat denumirea dupa restaurantul pe care-l avea la parter. Maghiarii îi spuneau „Vigado”, adica loc de petrecere sau teatru orașenesc. Schita monografica a profesorului Leontin Ghergariu scrisa în 1926 arata ca cladirea a constituit în secolele XIX – XX principalul loc în care se desfașura viata culturala a Zalaului.Constructia are un parter dreptunghiular, iar sub cladire se regasesc pivnite în proportie de 75 la suta din perimetru. A fost ridicata din caramida. Imobilul este un exemplu caracteristic de cladire în stilul eclectic, existent în Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Era decorata pe fatada principala cu decoratiuni geometrice, vegetale, antropomorfe. Ferestrele sunt decorate cu ancadramente geometrice, iar în zona centrala, deasupra restaurantului, era un fronton cu antablament. Pe acest fronton a fost amplasata vechea stema a orașului ce îl avea reprezentat pe Arhanghelul Mihail – patronul spiritual al urbei. Reprezentarea stemei orașului nu se mai pastreaza.Cladirea a fost construita în cinci etape. Prima data a fost construit corpul sudic, în stil baroc, destinat locuintei nobilului Wesselenyi, și dateaza din secolul al XIX-lea. S-a continuat ridicarea corpului vestic, cu fatada spre strada Gheorghe Doja, fosta a Clujului. În a treia etapa s-a ridicat corpul nordic, cu fatada spre parcul ce gazduiește statuia Wesselenyi. În anul 1894, pe latura vestica s-a mai extins cladirea cu înca un nivel. Cea mai reprezentativa încapere din cladire este Sala de spectacole, dans, teatru, întruniri culturale. Pe tavan se gasește o impunatoare și unica pictura murala, cu dimensiuni de 300 de metri patrati. Pictura este executata la sfârșitul secolului al XIX-lea în stil secesion, dupa cum reiese din studiul doctorului în istorie Elena Musca. Camerele cladirii au avut diferite utilitati. Aici a existat cârciuma evreului Simion, apoi o berarie, iar în anii 80 avea spatiu un Cafe bar. Cladirea a mai adapostit în timp Biblioteca Despartamântului Salajean al Astrei, o frizerie, un magazin de legume și fructe, dar și salile clubului sportiv “Armatura”. Mai exista o pravalie de sticlarie, magazin de artizanat, dar și o sucursala a CEC, o farmacie, sala de restaurant Transilvania, libraria „Luceafarul”, bufet și magazin de instrumente sportive. În magazinul de astazi Loto-Prono a functionat în trecut sediul Autogarii. La etaj aveau sedii Casa Pionierilor și școala Populara de Arta, Sala Cinematografului Libertatea.

 

Post Views: 61