noiembrie 26, 2022

CCR explica de ce a respins modificarile aduse Codurilor penale

Parlamentul nu a transpus in integralitate deciziile de neconstitutionalitate luate anterior de CCR in materie penala, legislativul neavand dreptul sa faca o selectie a acestor decizii.
Curtea Constitutionala a dat publicitatii motivele pentru care a admis, pe 29 iulie, sesizarile formulate de USR, PNL si de presedintele Klaus Iohannis si a respins modificarile aduse de Parlament Codului penal si Codului de procedura penala.
"Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea retine ca, in cadrul procedurii de punere de acord a unei legi/norme declarate neconstitutionale cu o decizie a Curtii Constitutionale, Parlamentul, in principiu, are libertatea de a decide daca modifica acea lege/norma strict in sensul celor statuate de Curte sau daca abandoneaza interventia asupra textului in cauza prin eliminarea normei sau chiar prin respingerea legii. Insa aceasta libertate a Parlamentului este restransa atunci cand se interpune o decizie a Curtii Constitutionale pronuntata in cadrul controlului a posteriori prin care norma in vigoare, care face obiectul interventiei legislative, a fost declarata neconstitutionala. Intr-o atare ipoteza, Parlamentul este obligat ca, odata declansata procedura de modificare a legii in vederea punerii sale de acord cu Constitutia, sa adopte normele care transpun actul jurisdictional al Curtii, eliminand viciile de neconstitutionalitate constatate. Intr-o interpretare contrara, ar insemna ca, in aplicarea art.147 alin.(1), (2) si (4) din Constitutie, legiuitorul, in cadrul procedurii de punere de acord a legii cu deciziile Curtii Constitutionale, are un drept de selectie cu privire la acestea, prin actul sau decizional putand chiar sa mentina in legislatie norme afectate de vicii de neconstitutionalitate, fapt ce nu poate fi acceptat", se arata in motivarea CCR.
In opinia CCR, procesul de reexaminare a unei legi implica in mod obligatoriu o conduita loiala din partea Parlamentului si o analiza aplicata si responsabila a tuturor textelor declarate neconstitutionale, prin raportare la considerentele deciziei.
CCR arata ca, in procedura de transpunere a doua decizii ale Curtii – Decizia nr.368 din 30 mai 2017 si Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, Parlamentul nu a respectat caracterul obligatoriu al celor statuate de Curte, normele adoptate anuland efectele acestor acte jurisdictionale.
"In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, in ansamblul ei, este neconstitutionala. in acest sens, Curtea a retinut, in esenta, faptul ca, in cadrul procesului de reexaminare a legii, Parlamentul nu a transpus in integralitate deciziile Curtii Constitutionale incidente in materie penala. Prin urmare, Curtea a constatat ca legea criticata incalca art.147 alin.(2) din Constitutie", a transmis CCR.

Lasă un răspuns

NOTA: sunt interzise injuriile, incitările la ură ori violență, cuvintele obscene și atacul la persoană. Publicația „Graiul Sălajului” nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revenind integral autorului comentariului. Orice persoană care se consideră prejudiciată de conținutul unui comentariu, are posibilitatea să solicite ștergerea comentariului respectiv, în baza unei cereri în acest sens, transmise pe adresa de email a redacției: graiulsj@unisys.ro

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *