Cancerul, infecțiile rezistente la antimicrobiene și vaccinarea devin priorități în politicile europene

0
186

Pandemia cauzată de Covid-19, cu toate consecințele sale, a determinat forurile europene să ia în serios politicile din domeniul sănătății la nivel comunitar și să aloce sume substanțiale din bugetul Uniunii. Recent a fost adoptat programul „UE pentru sănătate” 2021-2027, care este răspunsul UE la criza COVID-19, care a avut un impact major asupra personalului medical și sanitar, asupra pacienților și asupra sistemelor de sănătate din Europa. Cu fonduri de 9,4 miliarde euro, „UE pentru sănătate” este cel mai valoros program în domeniul sanitar. El va oferi finanțare țărilor UE, organizațiilor și ONG-urilor din domeniul sănătății. Solicitările de finanțare se vor putea depune în 2021.

Potrivit Comisiei Europene, au fost stabilite domenii prioritare precum lupta împotriva cancerului, reducerea numărului de infecții rezistente la antimicrobiene și îmbunătățirea ratelor de vaccinare.

S-ar putea preveni 40 la sută din cazurile de cancer

Planul european de combatere a cancerului sprijină eforturile statelor membre de a preveni cancerul și de a asigura o calitate cât mai bună a vieții pentru bolnavii de cancer, supraviețuitori, familiile și îngrijitorii acestora. Este structurat în jurul câtorva domenii importante în care UE poate aduce cea mai mare valoare adăugată: prevenirea, depistarea timpurie, diagnosticare și tratament, calitatea vieții bolnavilor de cancer și a supraviețuitorilor.

Cancerul este a doua cauză a mortalității în țările din UE, după bolile cardiovasculare. În fiecare an, 2,6 milioane de oameni sunt diagnosticați cu această boală, iar 1,2 milioane mor din cauza ei. Europa are 10 la sută din populația lumii, dar înregistrează un sfert din numărul mondial de cazuri de cancer. Este clar că această boală reprezintă o amenințare uriașă pentru societatea noastră. Impactul economic total al cancerului în Europa este de 100 de miliarde de euro pe an.

Dovezile demonstrează că am putea preveni 40 la sută din cazurile de cancer, dacă am aplica ceea ce știm deja. Cu toate acestea, doar 3 la sută din bugetele pentru sănătate sunt cheltuite în prezent pentru promovarea sănătății și prevenirea bolilor. Potențialul este enorm. Dacă am acționa mai decisiv pentru a preveni cancerul și pentru a încuraja un stil de viață sănătos, am rezolva în același timp o parte din problemele legate de obezitate și de alte boli netransmisibile (ex. bolile cardiovasculare și diabetul), deoarece toate aceste boli au în comun anumiți factori de risc.

Potrivit rapoartelor „Starea sănătății în UE”, cancerul este una dintre principalele cauze ale deceselor premature din UE. Are impact nu numai asupra sănătății individuale, ci și asupra societății și economiei. Boala pune presiune pe sistemele medicale și de protecție socială și pe bugetele statelor și reduce productivitatea și creșterea economică. ”Avem nevoie de sisteme de sănătate mai reziliente. Trebuie să sprijinim mai ales statele membre care au cel mai mult nevoie de politici bazate pe date concrete, pentru a garanta că toți cetățenii UE au acces la măsuri de prevenire și diagnosticare a cancerului, precum și la tratamente eficace și la îngrijiri post-tratament”, este punctul de vedere al oficialilor europeni.

Infecțiile rezistente la antimicrobiene omoară anual 33.000 de europeni

Infecțiile rezistente la antimicrobiene (RAM) este capacitatea microorganismelor de a rezista tratamentelor antimicrobiene, în special antibioticelor și are un impact direct asupra sănătății umane și animale. De asemenea, este o povară economică asupra bugetelor de sănătate din cauza costurilor mai mari ale tratamentelor și productivității reduse cauzate de boală. Infecțiile rezistente la antimicrobiene sunt responsabile pentru aproximativ 33.000 de decese pe an în UE. De asemenea, se estimează că tratarea infecțiilor rezistente la antimicrobiene costă 1,5 miliarde de euro pe an țările europene, însumând costurile asistenței medicale și pierderile de productivitate.

Scăderea încrederii publicului în vaccinare, îngrijorătoare

Vaccinarea este principalul instrument de prevenire primară a bolilor și una dintre măsurile cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor în materie de sănătate publică. Imunizarea prin vaccinare este cea mai bună cale de apărare de care dispunem pentru a lupta împotriva bolilor grave, care pot fi prevenite și împotriva bolilor contagioase, care uneori pot fi mortale. Datorită vaccinării pe scară largă, a fost eradicată variola, poliomielita a dispărut din Europa și multe alte boli au fost aproape eliminate.

În prezent, numărul de copii vaccinați anual în întreaga lume împotriva a diverse boli (difterie, tetanus, tuse convulsivă, tuberculoză, poliomielită, rujeolă, hepatită B etc.) este de 100 de milioane. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) vaccinarea previne 2-3 milioane de decese pe an și reduce costurile tratamentelor pentru anumite boli, inclusiv tratamentele antimicrobiene (prescrise pentru infecțiile virale).

În ciuda acestor progrese, mai multe țări din UE și din vecinătatea sa se confruntă în prezent cu o epidemie fără precedent de boli care pot fi prevenite prin vaccinare – și acest lucru, din cauza ratelor de vaccinare prea mici. Scăderea încrederii publicului în vaccinare, accesul diferențiat la vaccinuri în funcție de zona geografică și amploarea pe care o ia dezinformarea cu privire la vaccinare reprezintă motive de îngrijorare și provocări majore pentru experții din domeniul sănătății publice. Atât Comisia Europeană, cât și statele membre ale UE urmăresc asigurarea unui acces echitabil la vaccinuri pentru toți cetățenii UE, combaterea dezinformării și îmbunătățirea încrederii în vaccinuri.

Vaccinurile conțin antigeni care conferă imunitate împotriva anumitor agenți patogeni – de exemplu, virusul gripei. Însă, pentru a fi eficiente, ele trebuie să conțină și alte substanțe, inclusiv stabilizatori, adjuvanți și conservanți. Stabilizatorii mențin eficacitatea vaccinurilor în timpul depozitării. Adjuvanții îmbunătățesc răspunsul imun. Stimulând producția de anticorpi împotriva unui virus sau a unor bacterii, aceștia îmbunătățesc eficiența și durata de viață a vaccinurilor. Conservanții previn creșterea numărului de bacterii sau ciuperci periculoase, lucru esențial pentru a garanta siguranța vaccinurilor. Toate componentele vaccinurilor comercializate în Uniunea Europeană sunt supuse unui control intens și, în urma diverselor studii, sunt declarate sigure în contextul acestor vaccinuri.

Politica de vaccinare este o competență a autorităților naționale, însă Comisia Europeană sprijină statele membre ale UE să își coordoneze politicile și programele în domeniu.

În decembrie 2018, Comisia a adoptat o recomandare a Consiliului pentru a consolida cooperarea UE în ceea ce privește bolile care pot fi prevenite prin vaccinare. Inițiativa are scopul de a aborda atitudinea ezitantă a populației în privința vaccinurilor, de a ameliora coordonarea în ceea ce privește achiziționarea de vaccinuri, de a sprijini cercetarea și inovarea și de a consolida cooperarea UE referitoare la bolile care pot fi prevenite prin vaccinare. Țările din UE sunt încurajate să elaboreze și să pună în aplicare planuri naționale de vaccinare care să prevadă inițiative menite să crească rata de vaccinare, precum și să introducă verificări de rutină privind statutul vaccinal al populației.

De asemenea, UE va extinde inițiativele de succes precum Rețelele europene de referință pentru bolile rare și va continua să coopereze la nivel internațional pentru a găsi soluții la amenințările și provocările mondiale în materie de sănătate.

Ce se finanțează

Programul „UE pentru sănătate” va spori gradul de pregătire a UE în fața amenințărilor transfrontaliere majore la adresa sănătății, creând rezerve de materiale medicale pentru situații de criză, o rezervă de personal medical și de experți care să poată fi mobilizată pentru a răspunde la crize oriunde în UE, o supraveghere mai amplă a amenințărilor la adresa sănătății. De asemenea, va consolida sistemele de sănătate astfel încât acestea să facă față atât epidemiilor, cât și provocărilor pe termen lung, stimulând prevenirea bolilor și promovarea sănătății în condițiile îmbătrânirii populației, transformarea digitală a sistemelor de sănătate, accesul grupurilor vulnerabile la asistență medicală, va face medicamentele și dispozitivele medicale disponibile și accesibile, va susține utilizarea prudentă și eficientă a antimicrobienelor și va promova atât inovarea în domeniul medical și farmaceutic, cât și metodele mai ecologice de producție.

Alte programe ale UE vor investi la rândul lor în sectorul medical, pentru a completa programul „UE pentru sănătate”. Astfel, Fondul social european Plus (FSE+) va finanța proiecte pentru a sprijini accesul grupurilor vulnerabile la asistență medicală, Fondul european de dezvoltare regională – proiecte pentru a îmbunătăți infrastructura regională de sănătate, Orizont Europa – proiecte pentru cercetare în domeniul sănătății, Mecanismul de protecție civilă al Uniunii/ capacitatea rescEU – proiecte pentru crearea de rezerve de echipamente medicale pentru situații de urgență, iar Programul Europa digitală și Mecanismul pentru interconectarea Europei- proiecte pentru crearea infrastructurii digitale necesare pentru instrumentele digitale din domeniul sănătății. Comisia Europeană anunță că finanțările vor începe încă din acest an.

LĂSAȚI UN MESAJ

NOTA: sunt interzise injuriile, incitarile la ura ori violenta, cuvintele obscene si atacul la persoana.

Publicatia „Graiul Salajului” nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revenind integral autorului comentariului.

Orice persoana care se considera prejudiciata de continutul unui comentariu, are posibilitatea sa solicite stergerea comentariului respectiv, in baza unei cereri in acest sens, transmise pe adresa de email a redactiei, graiulsj@unisys.ro.

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.