Campania agricolă de primăvară a intrat in linie dreaptă

Vremea bună, scumpirea cerealelor, teama de amenzi au făcut ca anul acesta suprafaţa cultivată in Sălaj să fie cu 20 de mii de hectare mai mare decat anul trecut.
Insămanţările, mai bine decat ne aşteptam
Campania agricolă de primăvară a intrat in linie dreaptă. Cel puţin aşa susţine Ioan Bujiţă, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Sălaj. Afirmaţiile sale se bazează pe suprafaţa arată şi semănată in această primăvară. Numai că Direcţia Agricolă nu are corespondenţi la nivel de comună şi datele primite din teritoriu sosesc cu intarziere, iar uneori chiar eronate. Insămanţatul cartofului s-a terminat. Fie criza de cartofi din anul acesta, fie hărnicia gospodarilor au făcut ca suprafaţa estimată (6000 de hectare) să fie depăşită cu vreo 750 de hectare. S-au finalizat, susţine Bujiţă şi aruncatul sub brazdă a păioaselor de primăvară (ovăz, orzoaică). Datele sosite la direcţie arată că deşi ne aflăm in mijlocul campaniei de insămanţare a porumbului, (perioada optimă este intre 15 aprilie – 15 mai) pe aproape 30 de mii de hectare a fost deja infiinţată această cultură. Cat despre legume, acestea vor fi mult mai multe in anul in curs. Scumpirea lor i-a determinat pe cei din mediul rural, ba chiar şi pe cei de la oraş să nu lase nici o palmă de pamănt din jurul casei necultivată.
Vremea, factor decisiv pentru agricultori
Despre ţarina ţelenită intre spini şi mărăcini, adică despre terenul arabil nelucrat, directorul Direcţiei Agricole susţine că din suprafaţa totală de 120 de mii de hectare anul acesta, dacă vor rămane vreo 40.000 de hectare fără a fi semănate sau chiar mai puţin avand in vedere şi pajiştile. Numai că pentru a face o agricultură rentabilă trebuie şi Cel de Sus să ţină cu tine. De această părere este şi Ioan Bujiţă care susţine că primăvara trecută a fost dezastruoasă. „Au inceput ploile tot aşa pe la 1 mai, işi aminteşte directorul, şi chiar dacă terenurile au fost arate nu s-a putut insămanţa. Ploile au ţinut pană in prima decadă a lunii iunie. Terenurile au fost năpădite de buruieni, iar cei care au semănat tarziu au compromis culturile. Deci şi vremea a fost o cauză care a dus la imposibilitatea cultivării terenurilor. Aşa se face că au rămas parloagă peste 65 de mii de hectare de teren arabil”.
Subzistenţa te face să cultivi terenul
Faptul imbucurător că in această primăvară a fost arat şi semănat mai mult teren ca anul trecut este explicat de Bujiţă şi de accesarea fondurilor europene prin Măsura 141 – Sprijinirea fermelor de subzistenţă. Pentru a indeplini condiţiile finanţării, adică a intruni unităţile de dimensiune economică agricultorii au inclus in proiecte şi cultivarea terenurilor. Pană in prezent peste 600 de sălăjeni benficiază de bani europeni prin măsura mai sus amintită.