decembrie 3, 2022

Biserica aduna bani si pierde increderea oamenilor

Vedem zi de zi cum bisericile primesc bani de la stat, sub diverse forme, sume care provin de la cetateni, apoi prin alocari de la primarii si consilii judetene – alta parte rupta din ce contribuie cetateni, si a treia oara cetatenii insisi pun banutii cu mana lor, sub forma taxei de cult sau drept taxe pentru prestarea unor servicii, ca donatie in nume propriu – cu chitanta, sau fara chitanta, direct in pers sau in cutia de donatii si in buzunarul popii. 

Prin urmare, omul de rand plateste apartenenta la un cult religios, fie ca vrea fie ca nu prea vrea si primeste in schimb un mare nimic. Rolul bisericii filantropic si social-cultural in societate pe care il invoca Patriarhia este tot mai diluat, tinerii sunt tot mai indepartati de cele Sfinte, divorturile tot mai multe, raufacatorii se inmultesc, avorturile cresc, tinerii sunt dezorientati si prefera casatoria de proba, sinuciderile sunt tot mai dese.
Un sondaj Avangarde, dat publicitatii anul acesta, spune ca Biserica a coborat pe locul trei in increderea oamenilor, dupa Pompieri si Armata, potrivit DCNews.
Dar fondurile bisericii cresc. Nu stim cu cat, pentru ca nimeni nu poate sa afle cati bani strange biserica, pentru ca nu trebuie sa dea bon fiscal; biserica nu plateste TVA sau impozit pe profit la fel ca orice persoana fizica sau juridica autorizata sa presteze servicii.
Cultele religioase din Romania, potrivit Codului Fiscal, dar si ONG-urile din subordine, sunt scutite de impozite pe veniturile din vanzarea de icoane, carti sau lumanari sau alte bunuri, pe chirii, sau prin instrainarea imobilelor pe care le detin. De asemenea, nu platesc impozite pentru cladirile si terenurile pe care le detin, dar nici pentru sumele pe care le obtin din donatii de la enoriasi sau institutii, pe veniturile realizate din evenimente publice sau pe taxele pe care le percep enoriasilor. Preotii nu platesc impozite pe masinile de lux cu care circula, pe vilele parohiale in care locuiesc sau pe podoabele grele de aur pe care le poarta.
Scutirile se acorda pentru ca banii respectivi sa fie utilizati pentru intretinerea si functionarea lacasurilor de cult. Dar nici o institutie nu verifica banii donati de enoriasi in cutia de donatii, fara chitanta.
Fostul consilier al premierului Mihai Tudose, Eugen Teodorovici, relansa recent ideea necesitatii impozitarii bisericilor. A fost demis repede, ca urmare.

“Evlavia brusca a celor ce se vor alesi da mereu de gandit”

Economistul Andreea Paul, fostul deputat PNL, actual presedintele organizatiei nonprofit INACO, este de parere ca masura impozitarii Bisericii se va aplica, mai devreme sau mai tarziu, chiar daca deocamdata Guvernul a negat faptul ca intentioneaza modificarea Codului Fiscal in acest sens.
“Mai devreme sau mai tarziu se va intampla. Indiferent cat de crestini sau de capitalisti suntem sau ne credem. E vorba de o uriasa masinarie financiara care trebuie transparentizata si legalizata, tocmai pentru a cultiva increderea cetatenilor activi sau pasivi din punct de vedere religios. Ideea nu este noua, ci au fost multe alte voci care au ridicat tema modului de finantare a bisericilor in spatiul public. “ntrebarea este: avem dreptul sa aflam si sa dezbatem proiectele bisericii, sa ne gandim la finantarea lor din bani publici, deci ai nostri? Logic, atata timp cat banii provin din fonduri publice, este necesara reala consultare a cetateanului. Campaniile electorale impun populismul si nu puterea unui raspuns cu adevarat concret. Iar evlavia brusca a celor ce se vor alesi da mereu de gandit (…) Ca economist, consider in primul rand ca trebuie clarificata situatia daniilor diverselor slujbe de aniversare sau comemorare. Mai mult, ar trebui sa fie mult mai transparenta cheltuirea banului public (…) Exista din partea statelor europene doua tipuri de sprijin: direct (practicat in Danemarca, Irlanda si Norvegia) si indirect, prin colectarea de catre stat a contributiilor enoriasilor (“taxa de enorias”) care sunt alocate fiecarei biserici (Finlanda, Germania si Suedia). “n Romania, toate culte traditionale sunt finantate din mai multe surse de fonduri publice. Pe de o parte din bugetul de stat prin: Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru plata integrala sau partiala a salariilor personalului clerical (preoti, monahi, etc.) si pentru repararea si intretinerea unor lacasuri de cult. Ministerul de Interne pentru plata salariilor preotilor din unitatile de jandarmi si penitenciare. Ministerul Educatiei pentru plata profesorilor de religie. Uneori, Fondul de rezerva al Guvernului aloca fonduri pentru reparatii, intretineri si construiri de lacasuri noi de cult.
Pe de altaparte, din bugetele locale pentru plata personalului neclerical (clopotari, personal administrativ, etc.) sau din fondurile de rezerva ale primariilor si consiliilor locale/judetene, folosite pentru sponsorizari de reparare a lacaselor de cult si ridicarea altora noi. Apoi darile individuale care completeaza masiv aceste resurse publice. Cetatenii vor trebui sa opteze si sa se exprime cata transparenta isi doresc pentru cheltuirea banului public. Politicienii vor voturi. Daca votantii vor cere transparenta si eficienta le vor avea. Eu le vreau si le cer”, a declarat Andreea Paul pentru Graiul Salajului.
Pe langa faptul ca biserica este tratata preferential la capitolul obligatii catre stat, atata timp cat nu va exista transparenta in veniturile si cheltuielile lacasurilor de cult, enoriasii care doneaza bani pentru constructia, renovarea sau intretinerea bisericii pe care o frecventeaza nu vor avea certitudinea ca sumele pe care le-au sacrificat din veniturile proprii se vor folosi pentru “cele sfinte”.

Lasă un răspuns

NOTA: sunt interzise injuriile, incitările la ură ori violență, cuvintele obscene și atacul la persoană. Publicația „Graiul Sălajului” nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revenind integral autorului comentariului. Orice persoană care se consideră prejudiciată de conținutul unui comentariu, are posibilitatea să solicite ștergerea comentariului respectiv, în baza unei cereri în acest sens, transmise pe adresa de email a redacției: graiulsj@unisys.ro

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *