octombrie 7, 2022

Avem PNRR. Banii europeni vin la pachet cu obligații

Comisia Europeană a aprobat, luni, Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României, în valoare de 29,2 miliarde de euro. Banii sunt împărțiți în două categorii: granturi și împrumuturi. Oficialii europeni au menționat foarte clar că vom primi sumele doar dacă vom atinge obiectivele stabilite și vom duce la bun sfârșit reformele asumate.

România ar urma să primească granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro și 14,9 miliarde de euro cu titlu de împrumuturi în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență. Proiectele din PNRR trebuie finalizate până în anul 2026.

Planul Național de Redresare și Reziliență se referă la un pachet de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020 și are la bază 6 piloni principali: tranziția spre o economie verde; transformarea digitală; creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; coeziunea socială și teritorială; sănătate și reziliență instituțională; copii, tineri, educație și competențe.

Spitale noi, autostrăzi, rețele de apă și gaz

Printre proiectele incluse în PNRR se numără construirea a 1630 km de rețele de apă, 2470 km de rețele de canalizare, conectarea a 88.000 de gospodării la rețele de apă şi canalizare, 434 km de autostradă construiți, 52 stații electrice construite, implementarea unui nou sistem de taxare “poluatorul plăteşte”, înnoirea a 200.000 de maşini din parcul auto până în 2026, 311 km de cale ferată modernizată, 110 km de cale ferată electrificată, 1000 – 1500 blocuri reabilitate energetic, 2000 clădiri publice reabilitate, 400 km rețea de distribuţie gaz metan, 3000 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor, 500 de vouchere acordate prin schema de Suport pentru mediul de afaceri, 200 de centre comunitare construite sau renovate, cu dotări noi şi personal, 3000 de cabinete de asistenţă medicală primară dotate si renovate, 30 de ambulatorii reabilitate sau extinse, 10 unităţi medicale mobile, 50 de şcoli noi, 140 de creşe.

Pentru Apă şi canalizare sunt alocate 1,88 miliarde de euro, pentru împăduriri şi protejarea diversității – 1,37 miliarde de euro, pentru Transporturi – 7,62 miliarde de euro, Managementul deşeurilor – 1,2 miliarde de euro, Energie – 1,62 miliarde de euro, Digitalizare – 1,89 miliarde de euro, Sănătate – 2,45 miliarde de euro, România Educată – 3,6 miliarde de euro, Turism şi cultură – 200 milioane de euro, Fondul pentru tranziția verde şi digitală a UAT-urilor – 2,1 miliarde de euro, Sprijin pentru mediul de afaceri, cercetare, inovare – 2,36 miliarde de euro, Reforma fiscală şi a sistemului de pensii – 482 milioane de euro, Reabilitare clădiri – 2,2 miliarde de euro.

Planul PNRR a fost coordonat de fostul Ministru al Investițiilor și Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.

“Am spus la început de iunie că va fi aprobat în septembrie, pe un calendar de negocieri agreat cu Comisia. Am spus că e un plan bun și, mai important, adaptat situației din România. Ar fi fost ușor să îl închidem mai devreme, dar când vrei să acoperi nevoi istorice (autostrăzi, canalizare în localități mici, refaceri păduri) povestea e mai complicată și mai bine negociezi acum pentru prioritățile tale care înseamnă reformele nefăcute de 30 de ani. Deși avem cele mai mari alocări pentru autostrăzi sau pentru investiții ce implică gaz natural (rețele de distribuție și sisteme de încălzire), am reușit să alocăm 41% din Plan pentru tranziția verde (peste nivelul minim de 37% și mai mult decât a alocat Spania, Italia, Portugalia sau Grecia) și 21% pentru tranziția digitală (peste 20% nivelul minim, într-o țară care nu are neapărat o problemă cu broadband-ul). Deci cumva am reușit să împăcăm și Green Deal-ul, și Europa Digitală, și România reală cu nevoile ei mai speciale. (…) Luni de zile s-au făcut știri din scurgeri manipulate și trunchiate din comentariile venite de la Comisie. Am zis mereu că sunt comentarii tehnice, normale în orice proces de evaluare și negociere. A existat mereu o galerie mediatică și politică care dezinforma: că e dezastru, că planul a fost respins (patru valuri de știri cu respingere înainte să fie depus măcar). S-a tras de PNRR și mediatic și politic ca de o plăcintă de neînțeles, dar suculentă. Am răspuns mereu calm și factual. Acum avem evaluarea oficială a Comisiei. PNRR-ul României are calificativul maxim A la 10 criterii și B la unul singur. La fel ca planurile Franței sau Germaniei. Și mai mult decât planurile altor state (și cum acum sunt un simplu cetățean îmi permit să nominalizez: de pildă, Cehia). Înainte să se sară că avem un B, vă spun că și Germania are B la costing, a fost o problemă generală europeană cu capacitatea de a evalua costuri ex-ante pentru alocări mamut. De fapt, toate cele 20 de țări ale căror planuri au fost aprobate au primit B la costing.Deci, știre: PNRR-ul României are nota maximă acordată de Comisie tura asta. Cu această ocazie țin să mulțumesc colegilor care au muncit la ceva cu totul nou în zoaiele publice, mediatice și politice. Nu, nu a existat spor special de PNRR – asta o fost o tâmpenie fluturată politic. Oamenii au muncit la asta zile și nopți (ohoo, câte nopți) pentru că s-au simțit echipă, pentru că știau că nu aveam o armată de experți ci ne aveam doar unii pe alții. Și-au făcut datoria față de țară. Simplu, direct, asta înseamnă patriotism”, a afirmat fostul ministru din partea USR-PLUS, Cristian Ghinea.

2 thoughts on “Avem PNRR. Banii europeni vin la pachet cu obligații

  1. Felicitari ministrului Ghinea si echipei de la USR-PLUS care au reusit sa conceapa programul PNRR care poate ajuta semnificativ la dezvoltarea Romaniei. Din nefericire, in guvern si in administratiile locale sunt destui ghiolbani, fara minte si cu interese pur personale, care fie vor face proiecte inutile fie le vor implementa prost si cu costuri foarte mari. Tare ma tem ca Romania va mai “pierde un tren” asa cum, din pacate, s-a mai intamplat in ultimii 30 de ani si astfel vom mai rata inca o sansa la dezvoltare.

Lasă un răspuns

NOTA: sunt interzise injuriile, incitările la ură ori violență, cuvintele obscene și atacul la persoană. Publicația „Graiul Sălajului” nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revenind integral autorului comentariului. Orice persoană care se consideră prejudiciată de conținutul unui comentariu, are posibilitatea să solicite ștergerea comentariului respectiv, în baza unei cereri în acest sens, transmise pe adresa de email a redacției: graiulsj@unisys.ro

Adresa ta de email nu va fi publicată.