octombrie 7, 2022

Asistaţii social ai Zalăului

Cum sunt administraţi oamenii cu mari dificultăţi şi… dificili


 

Două tentative de sinucidere săvârşite în ultima vreme de două persoane asistate social din Zalău au dat naştere unor semne de întrebare, mai ales că printre motive s-au aflat şi cele de ordin financiar.
Un locatar din PT 9 (locuinţe sociale amenajate lângă Adăpostul de Noapte din Simion Bărnuţiu) a vrut să se arunce din turnul fostului punct termic chiar săptămâna trecută, pe motiv că are o datorie la electricitate de 1.500 de lei şi nu o poate plăti. Nu au altă posibilitate pentru încălzire în sezonul rece decât caloriferele electrice puse la dispoziţie de autoirităţi. Iar încălzirea pe electricitate este foarte scumpă. Liviu Coloji este dezmoştenitul de soartă care îşi duce traiul în adăpostul social amenajat de autorităţi în fostul punct termic nr. 9. Liviu nu lucrează, suferă cu nervii şi nu este pentru prima dată când are tentative de trecere spre cele veşnice. Liviu Coloji recunoaşte că nu i s-a cerut să plătească pentru curentul electric decât 50 de lei pe lună iarna şi 20 de lei pe lună în perioada de vară. La ora actuală, are o restanţă de doar 100 de lei (plata energiei electrice pe lunile ianuarie şi februarie). L-am întrebat dacă i-a cerut cineva să plătească 1.500 de lei. Liviu Coloji a spus că nu, ci doar suma de 100 de lei. Şeful Centrului Social de Urgenţă, Oana Bucur, spune că pentru mai multă transparenţă a lăsat la vedere un înscris cu suma de 1.500 de lei, care reprezintă datoriile din ultimii doi ani, datorii pe care le plăteşte Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară (DASC) şi nicidecum locatarii. Liviu Coloji şi ceilalţi, cu mintea obosită, au interpretat că suma trebuie să o plătească ei. Şi gata vrajba.

La iarnă vor avea căldură
În PT 9, Primăria Zalău a amenajat şase camere pentru locuit. Sunt condiţii bunicele. Problema arzătoare este că încăperile nu au surse de încălzire. Pentru a evita posibile incendii de la radiatoare cu foc deschis, DASC a dotat încăperile cu calorifere electrice. Contorul pentru consum este comun. Locatarii sunt suspicioşi că unul ar consuma mai mult curent decât vecinul. În paranteză fie spus, au fost cazuri în care locatarii au plecat o zi întreagă din adăpost şi au “uitat” caloriferele în priză. Cu toate acestea, n-au plătit decât 50 de lei pe lună pentru curent electric.
Dorina Baboş, director al DASC, spunea în toamnă că se încearcă aducerea agentului termic de la Centrul Social de Urgenţă la PT 9. Şi, într-adevăr, s-au făcut proiectele, numai că lucrarea presupune şi alte modificări şi nu s-a reuşit încadrarea în timp. Iarna viitoare cu siguranţă îi va prinde pe locatarii celor şase camere din PT 9 cu căldură-n casă.

Datorii de la o iarnă la alta
Kalay Tibor, cunoscut de toţi zălăuanii drept Hi Man, după salutul lui jovial, n-a avut în viaţa lui o casă a sa. De vreo cinci ani, prin gestul de caritate al autorităţilor locale, implicit al primarului Cpâlnaşiu, a primit un loc unde să se adăpostească de urgiile naturii şi unde să pună capul pe o pernă, în PT.21. Cât a funcţionat Uzina Electrică, Hi Man era boier. Adică avea căldură şi apă caldă. Apoi… Kalay Tibor strângea gerul iernii în camera sa până şi-a făcut rost de un radiator. Aşa a păcălit două ierni. De curând i-a venit factura de plată pentru energia electrică, în jur de 290 de lei. Şi spune că a răbdat mult frig să nu consume cât nu va putea plăti vreodată. Cum ajutorul său de handicap nu-i decât de 270 de lei, Hi Man a mers la directorul DASC, Dorina Baboş, şi a rugat-o să-i eşaloneze plata curentului în mai multe etape. Până la venirea iernii, cu siguranţă Hi Man va reuşi să-şi plătească datoria către Electrica.

Adăpost pentru toţi necăjiţii
Centrul Social de Urgenţă Zalău, mai cunsocut drept Adăpostul de Noapte, are trei componente. stop_coloana Seviciul de găzduire temporară de la etajul I oferă persoanelor sau familiilor aflate într-o situaţie de risc social găzduire temporară, masă, asistenţă medicală şi consiliere. Serviciul de găzduire temporară situat la etajul III asigură locuinţe provizorii tinerilor cu vârste între 18 şi 30 de ani, precum şi terapie educaţională în scopul formării pentru o viaţă socială, autonomă, independentă şi responsabilă a acestei categorii de tineri. La ora actuală de acest serviciu beneficiază şapte persoane. Cea de-a treia componentă este Adăpostul de Noapte, cu o capacitate de 40 de locuri. Asigură servicii de cazare pe timp de noapte, două mese, asistenţă socio-medicală şi consiliere persoanelor adulte fără adăpost aflate pe raza municipiului Zalău şi în unele situaţii de pe raza judeţului Sălaj.

Munca – aur pentru unii, corvoadă pentru alţii
Cei din adăposturile sociale au viaţa lor, care după cât îl duce capul şi cât îl ţin puterile. Călin Budai se pregăteşte de lucru. Astăzi (ieri n.a.) va hârleţa. 50 de lei la zi şi mâncare. Este harnic şi zilnic are comenzi. Mihali Robert s-a angajat la o spălătorie auto. Baciu Gavril lucrează la Bellinea. Există în cadrul Centrului un asistent social care le intermediază locatarilor relaţiile cu angajatorul, le întocmeşte dosarul, îi însoţeşte la interviu. Bineînţeles că asistentul social se orientează după capacitatea fizică şi mentală a viitorului angajat. Dacă există un handicap se va căuta un serviciu la care angajatul să poată face faţă. Dar nu toţi vor să lucreze. Gheorghe Rostaş a fost acceptat la interviu, dar nu şi-a mai depus dosarul. Cu toate că la o preselecţie Adrian Varga a fost luat în vizor şi chemat la interviu, nu i-a mai ars de lucru.
“Sunt unii dintre ei, spune şefa Centrului, Oana Bucur, care aşteapă să li se ofere totul pe tavă; în schimb ei să nu dea nimic.”
Există însă şi tineri care privesc viitorul din altă perspectivă şi vor cu adevărat să se integreze în societate. Doi tineri proveniţi din centrul de plasament şi-au adunat fiecare bani pentru o garsonieră. Au fost ajutaţi de angajaţii Centrului, au fost consiliaţi psihologic şi curând vor părăsi Centrul Social de Urgenţă. Vor avea casa lor, masa lor şi, cum se zice-n popor, cum îşi vor aşterne aşa vor dormi.

Aşa cum sunt, sunt ai noştri
La Adăpostul de Noapte din Zalău, unul dintre cele mai bine dotate din ţară, după spusele Oanei Bucur, este un regim sever. Asta-i nemulţumeşte pe unii dintre cei cazaţi aici. Alcooltestul este obligatoriu seară de seară. Ce te faci însă cu cei drogaţi, care într-o primă fază au un comportament normal? Aparat pentru testarea gradului de drogare nu există. Drogurile şi-ar putea face efectul după ce persoana a intrat în adăpost. Au fost cazuri în care drogaţii au atacat paznicii. Apoi, mai sunt şi bolnavi cu nervii care dintr-un motiv sau altul refuză să ia medicamentele. Se dezlănţuie, devin agresivi. Trebuie calmaţi. Uneori fac scandal la masă pe motiv că nu-i bună mâncarea, găsesc mereu sămânţă de scandal. “Nu toţi, spune Oana Bucur, dar avem 5 – 6 locatari care nu sunt mulţumiţi cu nimic din ceea ce li se oferă”.
Cum nici Dumnezeu în împărăţia Lui nu-i va mulţumi pe toţi, trebuie să-i acceptăm aşa cum sunt. Doar sunt semenii noştri.

Lasă un răspuns

NOTA: sunt interzise injuriile, incitările la ură ori violență, cuvintele obscene și atacul la persoană. Publicația „Graiul Sălajului” nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revenind integral autorului comentariului. Orice persoană care se consideră prejudiciată de conținutul unui comentariu, are posibilitatea să solicite ștergerea comentariului respectiv, în baza unei cereri în acest sens, transmise pe adresa de email a redacției: graiulsj@unisys.ro

Adresa ta de email nu va fi publicată.