Armata Zalaului, din 1595 și pana astazi

0
55

Cum au bombardat soldații români Zalaul în 1919


Istoria garnizoanei Zalau am regasit-o în lucrarea „Zalau – un oraș la frontiera de nord-vest a Transilvaniei”, semnata de Nicolae Gudea și Valer Parau. 

Primele consemnari oficiale despre prezența trupelor pe teritoriul Zalaului dateaza din anul 1595, atunci când Dieta de la Alba Iulia a hotarât ca Zalaul sa plateasca cât poate pentru armata.
În 1600, orașul a fost locul de staționare a armatelor lui Mihai Viteazul și a generalului austriac Georgio Basta, și tot în acel an, orașul a fost jefuit de mai multe ori de mercenari.
În secolul al XVII-lea, razboaiele turco-austriece au facut ca Zalaul sa fie de mai multe ori loc de staționare pentru trupele austriece sau chiar ținta armatei austriece, deoarece locuitorii Zalaului s-au rasculat împotriva armatei imperiale.
Pe 29 mai 1702, lordul Wiliam Paget, fost ambasador englez la Înalta Poarta, în timp ce se întorcea spre Anglia a trecut prin Zalau, iar aici l-au întâmpinat soldații și ofițerii din oraș. Unul dintre însoțitorii lordului, Edmund Chrishul, scria: „la Zalau, un sat reformat calvin, unde am vizitat pe pastorul Stefan Foris Debreczeni”.
Peste 13 ani, în 1715, regimentul Neuburginum a staționat în oraș și în satele din vecinatatea Zalaului. Cheltuielile zilnice pentru armata se ridicau la 60 de caruțe de fân, 300 mierțe de ovaz, 32 câlbe de faina de grâu și 900 kilograme de carne. stop_coloana
Doi ani mai târziu, orașul a platit pentru întreținerea armatei care staționa la Zalau suma de 800 de florini renani, 40 câlbe de grâu și 66 câlbe de ovaz.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, în oraș s-a stabilit un batalion de honvenzi, iar în jurul anului 1870 se construiește cazarma pentru acest batalion – ulterior cazarma Batalionului 7 Vânatori de Munte.
Anul 1870 a fost și un an bântuit cu ciuma, orașul Zalau și armata din oraș fiind afectata de aceasta molima.
Între anii 1918 – 1919, în Zalau au staționat un batalion de secui care a fost autorul atacului mișelesc asupra coloanei armatei române din satul Țigani – astazi Crișeni. Din cauza acestui atac al secuilor, armata româna a bombardat Zalaul, iar urmele bombardamentului au fost vizibile pâna în jurul anului 1960.
În 1948, garnizoana de la Zalau formata din Batalionul 7 Vânatori de Munte a fost desființat din ordinul comuniștilor, iar în oraș s-a stabilit o unitate din alta infanterie.
În Zalau a funcționat și o închisoare, prima sa consemnare oficiala fiind facuta în anul 1787.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.
Nota
Sunt interzise injuriile, incitările la ură sau violență, cuvintele obscene și atacul la persoană. Publicația Graiul Sălajului nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revenind integral autorului comentariului. Orice persoană care se consideră prejudiciată de conținutul unui comentariu, are posibilitatea de a solicita ștergerea comentariului respectiv, în baza unei cereri în acest sens, trimise pe adresa de e-mail a redacției, graiulsj@unisys.ro.