Analgezicele – cele mai vândute medicamente la români

În topul medicamentelor fără prescripție medicală (OTC) care sunt cel mai bine vândute la noi în țară se află analgezicele, potrivit unui studiu dat publicității de Consiliul Concurenței din România.

Astfel, în clasamentul celor mai bine vândute 25 de medicamente fără prescripție medicală din România se regăsesc analgezice (Nurofen, Antinevralgic, Voltaren, Paracetamol), medicamente de răceală, gripă, tuse (Parasinus, Coldrex, Fervex, Theraflu, Panadol, Nurofen Răceală şi Gripă, Olynth, Oscillococcinum, ACC, Tantum Verde, Strepsils Intensiv), medicamente pentru afecțiuni digestive (Colebil, No Spa, Triferment, Dicarbocalm), hepatoprotectoare (Essentiale), medicamente pentru afecțiuni ale inimii (Aspenter, Aspacardin), medicamente pentru anxietate şi oboseală (Magne B6) şi medicamente pentru tratamentul rănilor (Betadine, Baneocin).

În România, medicamentele fără prescripție medicală se comercializează cu amănuntul prin farmacii şi drogherii, fizic sau online.

”În ceea ce privește comerțul electronic cu medicamente OTC, legislația este ambiguă și nu menționează clar dacă comercializarea online se poate face prin site-ul propriu al farmaciei/drogheriei online sau prin intermediul platformelor de intermediere. La ora actuală, comerțul electronic cu medicamente se desfășoară atât prin intermediul siteului propriu deținut de farmacie/drogherie, cât şi prin intermediul unei platforme de intermediere. Prin urmare, în scopul asigurării unei interpretări corecte şi unitare a cadrului normativ în materie, Consiliul Concurenței recomandă introducerea unor clarificări care să permită farmaciei/drogheriei online să cunoască cu exactitate cerințele pe care trebuie să le îndeplinească în cazul comercializării online a medicamentelor atât prin propria pagina de internet, cât şi prin intermediul platformelor”, este punctul de vedere dat publicității de către Consiliul Concurenței.

Cele mai vândute suplimente alimentare sunt…

În clasamentul suplimentelor alimentare, cele mai bine vândute 25 astfel de produse sunt utilizate pentru susținerea sănătății tractului digestiv şi a metabolismului (Linex, Eubiotic, Protectis, Supradyn Energy, Vitamax, Hepatoprotect, Fortifikat, Elevit, Cebrium, Liv 52, Sennalax, Centrum, Redoxon, Silimarina, Neurovert, Carbocit şi marca privată Naturalis HepatoSuport). Clasamentul este completat de suplimentele alimentare utilizate pentru susținerea sănătății sistemului genito-urinar (Idelyn Urinal şi Uractiv), pentru susținerea sănătății osteo-articulară şi musculară (Proenzi Atrostop şi Supramax Articulații), pentru susținerea sănătății sistemului nervos (Alanerv) şi pentru susținerea sănătății sistemului cardiovascular (Korill, Devaricid şi Tarosin), se arată în același studiu publicat de Consiliul Concurenței.

Spre deosebire de medicamentele comercializate ”la liber” în farmacii și drogherii, suplimentele alimentare se pot comercializa, efectiv peste tot: hypermarketuri, supermarketuri, magazine naturiste/plafar, benzinării, magazine online.

”Potrivit informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare, pe piaţa din România sunt prezenţi cca. 650 de operatori (producători, importatori, distribuitori) implicaţi în comercializarea suplimentelor alimentare. Totodată, există producători care au pus pe piață peste 100 de produse, ceea ce reliefează capacitatea de diversificare a ofertei, precum şi multitudinea de combinații posibile în cadrul formulelor de produs. Disponibilitatea și utilizarea pe scară largă a suplimentelor alimentare au făcut ca aceste produse să devină parte a regimului alimentar zilnic al populației, generând un nivel semnificativ de expunere a consumatorului la această categorie de produse”, arată Consiliul Concurenței.

Suplimentele alimentare nu sunt medicamente

Reclamele la ”medicamente minune” care vindecă enșpe mii de boli rulează non-stop pe televiziuni, la radiouri, te asaltează pe on-line. Unele „prind” atât de tare încât intră în folclor, fie prin denumire, fie prin modalitatea de promovare. Și nimeni nu mai e atent la faptul că acestea nu sunt nicidecum medicamente care vindecă diferite boli, ci doar simple suplimente alimentare care pot avea efecte benefice dacă sunt folosite cum trebuie.

Clarificări aduce și Consiliul Concurenței, care diferențiază cele două categorii – OTS-urile (medicamente fără prescripție medicală) și suplimentele alimentare.

Medicamentul reprezintă orice substanţă sau combinaţie de substanţe ce are proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor.

Suplimentele alimentare sunt produse al căror scop este de a completa regimul alimentar, dar care nu au proprietatea de tratare sau vindecare a unei boli. Suplimentele alimentare reprezintă surse concentrate de vitamine, minerale sau alte substanţe cu efect nutritiv sau fiziologic, singure sau în combinaţie.

”Studiul autorității de concurență a arătat că, în România, vânzările de medicamente eliberate fără prescripție medicală şi de suplimente alimentare au crescut foarte mult în ultimii ani, ceea ce arată interesul consumatorului român pentru prevenirea și tratarea afecțiunilor comune (dureri de cap, răceală, tuse, dureri musculare, afecțiuni digestive etc.), precum şi interesul crescut de a-și completa regimul alimentar în funcție de nevoile nutriționale ale fiecăruia. Cu toate acestea, administrarea suplimentelor alimentare în exces sau în lipsa unei informări corecte în prealabil poate fi dăunătoare sănătății. Reglementările privind producția și comercializarea medicamentelor OTC şi a suplimentelor alimentare sunt mai flexibile şi mai permisive comparativ cu prevederile legale aplicabile medicamentelor eliberate în baza unei prescripții medicale. Principalele diferențe sunt reprezentate de libertatea operatorilor de a-şi stabili prețurile de comercializare, posibilitatea promovării produselor către publicul larg, canalele prin intermediul cărora se pot comercializa aceste produse şi procedurile privind punerea pe piață”, arată Consiliul Concurenței.

Tocmai pentru că există această ”libertate” de comercializare și că de multe ori se fac confuzii între medicamente și suplimente alimentare, Consiliul Concurenței propune o serie de măsuri care să avertizeze sau să informeze mai bine potențialul cumpărător.

”În acest scop, autoritatea de concurență consideră ca necesară introducerea unor reglementări care să elimine aceste situații întâlnite în practică, în care suplimentele alimentare sunt considerate medicamente, cum ar fi: responsabilizarea comerciantului online în privința conformității acestui conținut cu cerințele legale şi afișarea comentariilor numai după evaluarea acestora de către un moderator sau -să nu existe posibilitatea de a publica mărturii personale pe site-ul comerciantului online, dacă acesta nu are resursele necesare supravegherii şi controlului acestui conținut. De asemenea, autoritatea de concurență mai recomandă definirea unor elemente de diferențiere vizuală (de exemplu simboluri sau pictograme) specifice suplimentelor alimentare. O astfel de măsura poate ajuta publicul larg să identifice cu mai multă uşurință tipul produsului şi facilitează, totodată, procesul de alegere a consumatorului”, arată Consiliul Concurenței.

Un senator sălăjean propunea încă din 2015 revizuirea legislației privind publicitatea la medicamente

Fostul senator UDMR Sălaj, Alexandru Vegh, depunea un proiect de lege, în anul 2015, cerând să se interzică publicitatea explicită pentru produsele medicamentoase în programele radio-tv, dar şi interzicerea publicităţii pentru farmacii.

Agasat de asaltul ”medicamentelor minune” (aici intră și cele care de fapt sunt suplimente alimentare) pe toate posturile TV și de radio, sălăjeanul Alexandru Vegh, pe atunci senator, a încercat să legifereze publicitatea acestora. După cum se vede, fără mari sorți de izbândă, deoarece pe toate canalele media aflăm de tratamentele miraculoase pe care ni le recomandă vecina care și-a făcut studiile de medicină de la reclamele TV.

Poate va avea mai multă influență Consiliul Concurenței. Însă… aici vorbim de bani mulți, mai ales pe piața de publicitate. De care aflăm tot din studiul Consiliului Concurenței.

”În anul 2020, ponderea publicităţii la medicamente şi suplimente alimentare în totalul activităţilor de publicitate a fost de 30%, în creștere față de 23,7%, în 2018. Cumulat, la toate posturile de televiziune monitorizate de CNA, durata medie zilnică de difuzare a spoturilor publicitare referitoare la medicamente şi suplimente alimentare a fost de 45,41 de ore pe zi, înregistrând o majorare cu 35% față de 2018. De asemenea, în anul 2020, numărul total al spoturilor la medicamente şi suplimente alimentare a fost de 3.342.946 spoturi, ceea ce reprezintă o creștere cu 36% față de 2018. Această creştere se datorează, în principal, evoluţiei categoriei de suplimente alimentare, care, în perioada 2018-2020, a crescut cu 65%, până la 1.461.548 de spoturi publicitare”, arată Consiliul Concurenței.

Consiliul Concurenței recomandă autorităților cu competențe în domeniul suplimentelor alimentare îmbunătățirea cadrului legislativ privind modul de avizare a materialelor publicitare şi totodată, recomandă Ministerului Sănătății efectuarea unei analize privind durata şi frecvența optimă difuzării materialelor publicitare la medicamentele OTC şi suplimentele alimentare fără a fi afectat nivelul sănătății publice.

Lasă un răspuns

NOTA: sunt interzise injuriile, incitările la ură ori violență, cuvintele obscene și atacul la persoană. Publicația „Graiul Sălajului” nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revenind integral autorului comentariului. Orice persoană care se consideră prejudiciată de conținutul unui comentariu, are posibilitatea să solicite ștergerea comentariului respectiv, în baza unei cereri în acest sens, transmise pe adresa de email a redacției: graiulsj@unisys.ro

Adresa ta de email nu va fi publicată.