decembrie 9, 2022

Almasu – schimbarea la fata vine prin proiecte si cu bani europeni

Istorie, resurse naturale si turism
Drumul national 1G, din Zimbor incolo, te duce pe vale, in sus, scotandu-ti in fata Varful Vladeasa, ca o Fata Morgana. Serpuind prin bazinul hidrografic al raului Almasu, ajungi in comuna cu acelasi nume, care se desfasoara pe o suprafata de 159 kilometri patrati. De altfel, comuna Almasu cu cele noua sate ale sale este cea mai intinsa unitate teritorial administrativa rurala din judet. Istoria comunei este strans legata de prezenta pe teritoriul ei a cetatii Almasuului construita intre anii 1249-1278 in urma navalirilor tatare. Se pare ca aici mai intai a existat o manastire. Spun asta pentru ca satul Almasu este mentionat documentar in anul 1239 sub denumirea de Monasterium de Almasu. Mai tarziu, peste 200 de ani, asezarea este mentionata cu statut de targ (Oppidum Almasu). Si celelalte sate ale comunei sunt mentionate in documente ca existand pana in secolul al XV-lea. Populatia comunei oscileaza in jurul cifrei de 2850 de locuitori. Grosul structurii etnice il reprezinta romanii 58,04 la suta, unguri sunt 35,33, tigani 6,6 la suta. Avand o generoasa desfasurare spatiala, teritoriul comunei se intinde pana sub versantii Mesesului. Intalnim aici o bogatie de resurse naturale, unele deocamdata insuficient exploatate. In acest sens, primarul actual al comunei, dl. Ujvari Eugen, are ganduri mari. Padurile, in suprafata de 6120 hectare, pasunile, fanetele naturale, climatul de adapost, vegetatia, fauna, printr-o exploatare rationala ar putea aduce mari beneficii economiei locale. Din punct de vedere turistic, comuna Almasuu se poate mandri cu un fond turistic natural de exceptie. Fanetele naturale si arboretele de la Stana, rezervatia de flori de la Jebuc, ocrotita de lege pentru floarea rara Rosioara, sunt doar cateva dintre locurile unde se poate practica turismul de week-end. Alte obiective, create de mana omului vin sa intregeasca arealul turistic: ruinele cetatii Almasuului, castelul Csaki (1815-1819), biserica reformata din Sfaras (1750), biserica reformata din Stana (1640). Toate cele patru obiective turistice sunt inscrise in lista monumentelor de arhitectura cu valoare de patrimoniu. Orice iubitor de natura ori de istorie, dupa un popas in comuna Almasu, are toate sansele sa-si incarce bateriile spirituale.
A sti sa te gospodaresti
Cum cele noua sate ale comunei se intind pe o suprafata de aproape 160 kilometri patrati, poti manca o paine pana sa ajungi in Mesteacanu ori in Sfaras. Mai ales ca drumurile sunt asa cum sunt, adica proaste din cale afara. Pentru eventualul ceas rau care poate se mai abate si prin comuna, Primaria Almasu a intrat in posesia unei autospeciale pentru interventii in cazuri de incendiu, dotata si cu aparatura de descarcerare. Autospeciala este o donatie a trei primarii din Germania, care sunt infratite cu satul Jebuc. Nemtii au mai dotat primaria si cu o motopompa, utila in cazuri de inundatii. Numai ca pe langa aceste… cadouri, edilii comunei au achizitionat si cateva utilaje cu bani din bugetul local. Pentru transporturi curente, dar si pentru colectarea deseurilor menajere, primaria foloseste o autobasculanta de 8 tone. Pentru caile de acces din comuna, in special pentru drumurile comunale si ulitele satelor a fost achizitionat un buldozer si un autogreder. Se pare insa ca cel mai folositor utilaj este cilindrul compactor de 8 tone. Spun asta pentru ca o ulita reparata cu piatra ori cu balast, fara tasare, e victima sigura a degradarii in cel mult un an. Cilindrul compactor da durabilitate drumurilor. Si edilii din Almasu stiu asta.
Va fi apa, cand va vrea Guvernul
65% din investitia pentru aductiunea de apa in comuna s-a finalizat. Cinci sate – Almasu, Sfaras, Jebuc, Stana si Petrinzel – ar putea avea apa prin programul guvernamental finantat prin HG 577. Dar asta, potrivit unei estimari foarte optimiste avansate de prim-edilul de Almasu, dl. Ujvari Eugen, pe la finele lunii iulie a acestui an. Pana atunci, de la vistieria statului ar trebui alocate fonduri consistente. Investitia, care a fost evaluata la 26 mld lei vechi, a beneficiat anul trecut doar de o transa de finantare de 3,5 mld lei vechi, iar pentru ca lucrarile sa nu stagneze, constructorul a lucrat pe banii lui (14 mld lei vechi). Cand vor ajunge toate platile de la Guvern in cea mai intinsa comuna din judet, la Almasu, reteaua sistemului de alimentare va masura 35 km, cu cismele stradale si 15 hidranti. Apa va fi captata din doua izvoare de la Stana si colectata in bazine de 200 si 100 mc.
Cand sunt bani, sunt si roade
In 2008 s-au primit de la bugetul de stat, din fondul de rezerva al Guvernului, 500 milioane lei vechi pentru reabilitarea Caminului Cultural din Petrinzel. Suma a fost utilizata integral, lucrarea (reparatii interioare si inlocuirea acoperisului) fiind finalizata deja de catre firma SC Mavro Almasu. S-au mai primit de la Guvern 1,7 mld. lei pentru Scoala Gimnaziala din Jebuc, din care 650 milioane lei vechi s-au utilizat pentru montarea unei centrale termice noi si pentru amenajarea de gruprui sociale in incinta scolii. Tot din acest fond, 350 milioane lei vor fi folositi pentru inlocuirea geamurilor si usilor cu termopan, 500 milioane lei pentru realizarea sistemului de incalzire centrala la Scoala Gimnaziala de la Jebuc si 200 milioane lei vechi pentru reamenajarea parcului si vaii in Jebuc, in fata Caminului Cultural. Pe de alta parte, din fondul de rulment al primariei, anul trecut s-au alocat 450 milioane lei pentru reparatii la Caminul Cultural din Taud, 400 milioane lei vechi pentru modernizarea sistemului de iluminat public din Mesteacan (unde au fost inlocuite corpurile vechi de iluminat cu 100 de lampi, in scopul reducerii consumului de energie electrica), precum si 460 milioane lei pentru amenajarea unui grup social in primarie.
Drumurile, cea mai mare bataie de cap
Nemultumiti sunt locuitorii din cele noua sate ale Almasuului. Si cei mici care fac naveta la scoala. Inversunat este si primarul pentru starea drumurilor judetene care strabat comuna. “Pe cele comunale (care masoara 33 km), explica domnia sa, am intervenit, dar pe cele judetene nu le pot lua de la CJ. Avem 40 de km de artere judetene, pline cu gropi. Este vorba de DN 1G de la Jebuc spre limita cu judetul Cluj si 30 km pe DJ 108N intre Almasu-Babiu-Mesteacan. Cele mai degradate tronsoane sunt intre Sfaras-Jebuc si inspre Mesteacan. Am intervenit, nu o data, pe aceste sectoare, si vara si iarna. Vom da curs si parteneriatului cu CJ pentru intretinerea santurilor, cu toate ca banii prevazuti pentru aceste lucrari nu vor ajunge nici pentru plata consumului de motorina la utilajele care vor actiona aici (autogreder si buldoexcavator)”.
Maine, localitati cu alta fata
Sansa oferita administratiilor locale prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, de a investi in infrastructura locala, se vrea a fi fructificata si de Primaria din Almasu. Prin ceea ce s-ar putea construi aici, s-ar aduce un plus de prosperitate in viata locuitorilor si s-ar schimba imaginea satelor din aceasta margine de judet. Domnul Ujvari a mentionat ca are in vedere depunerea unui proiect pentru canalizarea satelor Jebuc, Sfaras si Almasu. In cadrul aceluiasi proiect se mai intentioneaza reabilitarea bazei sportive din Almasuu si asfaltarea a 3 km de ulite din centrul de comuna. Reprezentantii administratiei locale au pus bazele a doua parteneriate, tot cu gandul la finantarea unor obiective locale. Primul a fost incheiat cu vecinii de la Fildu, in scopul demararii investitiei pentru canalizare si apa la Mesteacan, asfaltarea a 7 km de drum comunal intre Mesteacan, Cutis spre Fildu si reabilitarea Caminului Cultural din Mesteacan. Cea de-a doua asociere s-a parafat cu comuna Izvorul Crisului (judetul Cluj) vizate fiind canalizarea in Stana si Petrinzel, asfaltarea drumului comunal dintre Almasu-Petrinzel-Stana, Stana Gara si pentru reabilitarea Caminului Cultural Almasu.

Lasă un răspuns

NOTA: sunt interzise injuriile, incitările la ură ori violență, cuvintele obscene și atacul la persoană. Publicația „Graiul Sălajului” nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revenind integral autorului comentariului. Orice persoană care se consideră prejudiciată de conținutul unui comentariu, are posibilitatea să solicite ștergerea comentariului respectiv, în baza unei cereri în acest sens, transmise pe adresa de email a redacției: graiulsj@unisys.ro

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *