septembrie 24, 2022

Planul administrației locale pentru dezvoltarea Zalăului

Pe site-ul Primăriei Zalău a fost afișat Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) pentru perioada 2021-2027. Acesta prezintă principalele direcții strategice ale municipiului pentru orizontul de timp vizat. Documentul are peste trei sute de pagini și analizează situația existentă la nivelul zonei metropolitane, dar și la nivelul municipiului Zalău.
O parte însemnată a documentului se referă la infrastructura de transport.

“Mobilitatea și transportul reprezintă factori esențiali pentru mediu, economie și pentru o calitate a vieții crescută, fiind abordate în multiple documente strategice, în special din punct de vedere al obiectivelor de reducere a emisiilor de carbon, acestea ocupând un loc din ce în ce mai important pe agendele instituțiilor europene”, se precizează în Planul de Mobilitate Urbană.

Rețeaua stradală, conturată în jurul Bulevardului și a străzii Gheorghe Doja

Rețeaua stradală a municipiului Zalău este conturată în jurul unui culoar central, reprezentat de strada Gheorghe Doja și Bulevardul Mihai Viteazul, care este, în fapt, traseul drumului european E81. În lungul acestui culoar se regăsesc cele mai dense zone de locuit, iar la capătul lui, în nord, este amplasată zona industrială. Zona industrială este deservită și de strada Simion Bărnuțiu.
Culoarul central preia cea mai mare parte a traficului întrucât toate străzile colectoare conduc către acesta. Există câteva culoare
alternative pe direcția nord-sud, acestea sunt însă fie blocate de traficul greu (Gheorghe Lazăr / Corneliu Coposu), fie sunt subdimensionate, traversând zone rezidențiale cu multiple unități de învățământ. Configurația tramei stradale face ca acest culoar principal nord-sud să fie adesea suprasolicitat.

Pentru a putea controla pe de-o parte zonele de expansiune (cartierele Meseș, Traian, Stadion și Dealul Morii) dar și pentru a putea descărca culoarul central, este nevoie de legături suplimentare care să faciliteze o mai bună legătură între cartiere (ex. Meseș – Sărmaș / Dealul Morii – Valea Miții etc.).

“Luând în considerare dinamica dezvoltărilor rezidențiale este important ca în momentul conturării coridorului alternativ pe
direcția nord-sud, reconfigurarea străzii Mihai Eminescu să aibă în vedere și reclasificarea către o stradă de
categoria III care să preia traficul de pe noile dezvoltări rezidențiale urmând să îl descarce în strada Gheorghe Doja”, se arată în document.

Principalele zone de congestie sunt pe Bulevardul Mihai Viteazul și la intersecția acestuia cu străzile colectoare (de exemplu DJ 191C). O mare concentrare de generatori de trafic (spitale și unități de învățământ) face ca și strada Simion Bărnuțiu să fie adesea congestionată. Nu există străzi cu nivel de serviciu E sau F (echivalentul la suprasolicitat sau chiar blocat), doar DN1H spre
Hereclean este aproape de limita capacității de transport (trafic greu combinat cu navetism). Dificultăți există și pe Bulevardul Mihai Viteazul, după intersecția cu Tudor Vladimirescu. Pe acel segment se unesc fluxurile de trafic greu care deservesc zona industrială cu cele de navetism și tranzit (autoturisme). În afara axului central (nord-sud) doar alternativa Simion Bărnuțiu, coridorul est – vest (DJ 109C) și strada Kossuth Lajos prezintă un nivel de serviciu mai scăzut. “Totuși problemele legate de congestie sunt semnificativ mai reduse în comparație cu alte orașe medii și mari din România”, se menționează în document.

O treime din drumurile Zalăului sunt nemodernizate

Potrivit datelor oficiale, 33,5% din rețeaua de drumuri locale este nemodernizată. Acest aspect este cauzat în mare măsură de procesul de expansiune vizibil la marginea municipiului Zalău, explică autoritățile.

Cartiere precum Traian, Dealul Morii, Stadion sau Meseș s-au dezvoltat rapid. Acest aspect a implicat și realizarea de drumuri noi (lungimea drumurilor a crescut cu 17% în intervalul 2015-2019), preponderent de pământ sau pietruite. Dezvoltarea sporadică în aceste cartiere face dificilă justificarea din punct de vedere economic a modernizării acestor străzi locale, întrucât ele deservesc adesea doar câteva case.
Astfel, zonele care necesită urgent intervenții în ceea ce privește modernizarea, respectiv asfaltarea se regăsesc în aceste cartiere rezidențiale dezvoltate în ultimii ani la marginea municipiului.

“Fiind vorba de zone noi, dezvoltate haotic, problema nu se rezumă doar la calitatea sau tipul îmbrăcăminții ci se reflectă și asupra capacității. Majoritatea acestor străzi sunt subdimensionate ca profil, nu permit amenajarea unor trotuare sigure (peste 1.5 m) împreună cu benzi dedicate traficului rutier pe ambele sensuri. Mai mult de atât, relieful accidentat pe care s-au dezvoltat aceste cartiere face și mai dificil procesul de sistematizare”, spun autoritățile.

Per total, lungimea drumurilor modernizate a crescut cu 26% în perioada 2015-2019.

E nevoie de mai multe trotuare în oraș

Infrastructura dedicată deplasărilor pietonale reprezintă una din principalele probleme la nivelul municipiului Zalău, admit autoritățile. 38% din respondenții la chestionarul de mobilitate au considerat dezvoltarea infrastructurii pietonale ca o prioritate, după problema locurilor de parcare. Principalele probleme ale infrastructurii pietonale provin din configurația rețelei stradale. Trama stradală, constituită preponderent din străzi colectoare și locale și dezvoltată pe zone cu o declivitate ridicată, face dificilă asigurarea unor spații pietonale. Majoritatea străzilor secundare nu beneficiază de trotuare sau sunt echipate cu trotuare mult prea înguste, sub 1,5 m spațiu circulabil. Nefiind amenajate trotuare, adesea spațiile rămase libere, în afara profilului rutier, sunt utilizate pentru parcare.

În prezent sunt în proces de implementare proiectele din primul Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD 2014) care vizează modernizarea trotuarelor pe principalele artere de circulație: Gheorghe Doja, Mihai Viteazul, Corneliu Coposu, Avram Iancu, 22 Decembrie 1989 și Simion Bărnuțiu. Pornind de la aceste proiecte, în 2023 municipiul Zalău va putea beneficia de o rețea primară de circulații pietonale modernizate și dimensionate corespunzător.

Există în continuare segmente unde trotuarul a rămas subdimensionat, sub 1,5 m, deoarece pistele pentru biciclete au fost amenajate pe spațiul dedicat pietonilor.

Municipiul Zalău nu deține în prezent zone pietonale ample. Există doar un gang pietonal care leagă strada Unirii de Bulevardul Mihai Viteazul și un segment din strada Unirii (în fața Prefecturii) care este închis traficului auto, dar care este utilizat ca parcare de Instituția Prefectului Sălaj și Consiliul Județean Sălaj.

Se află însă în curs de implementare un proiect din primul Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD 2014) care vizează
pietonalizarea străzii Unirii. Prin acesta, se va putea crea un ax pietonal paralel cu Bulevardul Mihai Viteazul care să conecteze primăria de zona de restaurante, Piața Agro-alimentară Centrală, Muzeul Județean de Istorie și Piața 1 Decembrie 1918. Noua zonă pietonală prevede și o extindere și o reconfigurare a Pieței Iuliu Maniu, precum și deschiderea unui nou pasaj pietonal între Bulevardul Mihai Viteazul și actuala strada Unirii.

Sistemul de management al traficului, util doar pe jumătate

Municipiul Zalău deține în prezent un sistem de management al traficului, implementat în 2013, care deservește cu prioritare coridorul nord-sud și dispune de 11 camere de monitorizare a traficului (8 pe Bulevardul Mihai Viteazul și 3 pe traseul de trafic greu – Tudor Vladimirescu – Gheorghe Lazăr). Proiectul cuprinde și 6 dispozitive radar care pot înregistra viteza autoturismelor pentru a aplica sancțiuni, însă cadrul legal actual nu face încă posibilă amendarea directă a conducătorilor auto.

Datele privind intensitatea traficului sunt colectate din 135 bucle inductive instalate de-a lungul celor 3,5 km de traseu acoperit de sistemul de management al traficului. Totuși, este nevoie urgentă de o actualizare a softului și de o extindere a gradului de acoperire, întrucât numărul autoturismelor înregistrate în municipiul Zalău a crescut cu 49% în perioada 2010-2020, ceea ce implică o presiune suplimentară pe rețeaua de străzi.

Trebuie corectat deficitul de parcări

În municipiu există 1.732 de locuri de parcare cu plată la stradă, cărora li se adaugă un număr de 13 locuri de parcare rezervate pentru Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Zalău, pe strada Gheorghe Doja. În ceea ce privește parcarea de reședință, municipiul Zalău dispune de 4.672 de locuri, concentrate în cartierele Brădet, Stadion, Libertății, Păcii, Porolissum, Simion Bărnuțiu, Dumbrava Nord, Dumbrava I+II+Meteorologiei, precum și în zona Bulevardului Mihai Viteazul.

Parcările publice se suprapun peste principalele coridoare de transport, iar parcările rezidențiale sunt concentrate preponderent în zonele de locuințe colective și sunt fie marcate pe asfalt, amenajate cu copertină sau garaje.

Principalele zone cu un deficit ridicat de locuri de parcare identificate în PMUD 2014, Spitalul Județean și Tribunalul, s-au păstrat. Dacă în cazul Spitalului Județean noua parcare subterană va rezolva în bună măsură problema, în cazul Tribunalului nu a fost încă identificată o soluție tehnică corespunzătoare pentru a putea insera un parcaj multietajat. În zonă există însă o parcare generoasă și spațiu pe terenul IPJ Sălaj, care este folosită preponderent de către angajați. O partajare a acestei parcări ar putea reduce din presiunea pe zona din jurul Tribunalului. O abordare similară este posibilă și în zona pieței Astralis care ar putea partaja parcarea cu magazinul Kaufland sau Sala Sporturilor, se arată în PMUD.

În intervalul 2010 – 2020, numărul total de autoturisme înmatriculate în municipiul Zalău (persoane fizice și juridice) s-a dublat. Acest aspect este vizibil mai ales în cartierele de locuințe colective care, fiind construite în perioada comunistă, au fost proiectate pentru un indice de motorizare mult mai scăzut. De aceea, în ultimii 10 ani spațiile dintre blocuri au fost ocupate treptat de
autoturisme personale. Dificultatea asigurării locurilor de parcare rezidențiale este dată și de configurația cartierelor. Densitatea fondului construit este foarte mare iar spațiile dintre blocuri sunt foarte reduse. În plus, și spațiile foarte restrânse sunt ocupate de garaje care sunt utilizate adesea ca depozite, nu ca parcare.
Zonele cu cel mai mare deficit de parcări rezidențiale se regăsesc de-a lungul Bulevardului Mihai Viteazul, Piața 1 Decembrie 1918, Brădet și Simion Bărnuțiu.
Parcările neregulamentare se regăsesc fie în zonele de locuințe colective unde, în lipsă de teren, nu au putut fi amenajate, fie în lungul arterelor principale de circulație. Probleme cu parcările neregulamentare sunt și în zonele de case, cum ar fi cartierele
Traian și Stadion, unde rezidenții preferă să parcheze autoturismul pe stradă sau trotuar, deși dețin suficient spațiu în curte sau chiar parcări, însă cu plată în timpul zilei, disponibile în imediata apropiere.

Această tendință face foarte dificilă circulația în siguranță a pietonilor și a bicicliștilor. O situație similară este vizibilă pe strada Andrei Mureșanu, de exemplu, unde parcarea neregulamentară pe trotuar a vizitatorilor și rezidenților face imposibilă circulația în siguranță a pietonilor.

Veniturile încasate din parcare au fost de 2,3 milioane lei în 2020, în scădere cu 10% față de 2019. Cea mai mare parte a încasărilor (56%) provin din parcările nerezidențiale, iar 35% din venituri sunt din chiria parcărilor de reședință.

Pe plan național, Zalăul e destul de izolat

Municipiul Zalău nu deține în prezent un aeroport propriu. Este deservit de aeroporturile internaționale ale reședințelor de județ învecinate (Satu Mare, Oradea, Baia Mare și Cluj-Napoca). Cel mai important aeroport rămâne pentru zălăuani cel de la Cluj-Napoca, iar definitivarea segmentelor aflate în construcție din A3 vor asigura o mai bună legătură cu acesta.

Va rămâne însă dificil de parcurs ultimul segment ale acestei conexiuni dacă nu se realizează centura metropolitană a municipiului Cluj-Napoca.

În ceea ce privește transportul feroviar, Zalăul este situat pe coridorul feroviar secundar 412, care constă în cale ferată simplă, ne-electrificată pe întreaga lungime. Zalăul nu are conexiuni directe cu alte orașe importante europene. Pentru a traversa granița, pasagerii care pornesc din Zalău trebuie să schimbe trenul la Oradea (către Ungaria) sau Satu Mare (către Ucraina). Singura conexiune oarecum directă constă în traseul Zalău – Carei, care face legătură cu Ungaria, dar nici aceasta nu oferă un grad de deservire foarte ridicat.

Pe plan național, scrie în PMUD, Zalăul este destul de izolat, fiind printre singurele reședințe de județ fără nici o conexiune
directă cu București, dar nici cu Banat, Muntenia, Oltenia sau Moldova. Legăturile cu centrele urbane importante din România se realizează prin nodul feroviar Dej, continuând spre Cluj-Napoca, fără traseu direct.

Nu există nici-un tren direct către Cluj-Napoca, polul de creștere pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest.

O cursă spre Iași, de exemplu, durează peste 12 ore. Către Arad sau Timișoara, în mare parte liniile de cale ferată sunt simple și neelectrificate. Cursele sunt de obicei indirecte, cu opriri îndelungate în orașe intermediare precum Oradea, oferind timpi de călătorie extrem de lungi și un grad de deservire foarte slab.
La nivel regional, Zalăul are conexiuni pe calea ferată cu Baia Mare, Satu Mare, Oradea și Cluj-Napoca via Dej. Conexiunea cu municipiul Dej este importantă pentru accesul către Cluj-Napoca și către orașele din Moldova. Linia Zalău-Dej este dublă pe jumătate din traseu, iar Dej – Cluj-Napoca este dublă, electrificată.
În rest, la nivel regional, liniile sunt simple, neelectrificate. Drept consecință, o cursă până la Oradea durează aproape 5 ore, pe o distanță de 155 km, în cazul în care nu este nevoie de un schimb de trenuri la Cluj-Napoca mai întâi, caz în care timpul de călătorie ajunge la 7,5 ore).

Pe plan local, prin gara Zalău Nord trec un număr de aproximativ 20 trenuri, inclusiv cele cu cap de linie și stație de formare în Zalău, și o medie de 8 trenuri de marfă pe zi.

Liniile de cale ferată care străbat Zalăul au potențial de deservire pentru bazinul de navetiști din zona metropolitană a Zalăului. Stațiile și haltele deservite sunt Câmpia Sălăjeni, Bocșa Sălaj, Borla, Guruslău, Mirșid, Popeni, Cuceu Sălaj, Jibou și Var. Peste 21.000 locuitori pot ajunge în municipiul Zalău în mai puțin de o oră. Pe aceste segmente limitate, căile ferate oferă un nivel de serviciu care poate să concureze cu varianta auto. O cursă de la Câmpia Sălăjeni până la Zalău durează 25 de minute cu trenul și 20 de minute cu mașina. De la Guruslău la Zalău, o călătorie durează 9 minute cu trenul și 12 minute pe șosea.

Lasă un răspuns

NOTA: sunt interzise injuriile, incitările la ură ori violență, cuvintele obscene și atacul la persoană. Publicația „Graiul Sălajului” nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revenind integral autorului comentariului. Orice persoană care se consideră prejudiciată de conținutul unui comentariu, are posibilitatea să solicite ștergerea comentariului respectiv, în baza unei cereri în acest sens, transmise pe adresa de email a redacției: graiulsj@unisys.ro

Adresa ta de email nu va fi publicată.