Volum despre colectivizarea agriculturii în Sălaj

2
270

Volumul Colectivizarea agriculturii în Sălaj. Contribuții documentare (1949-1962), autori dr. Marin Pop, șef secție în cadrul MJIAZ și drd. Daniel-Victor Săbăceag, inspector superior în cadrul Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Sălaj, a apărut recent la Editura Mega din Cluj-Napoca și la Editura Porolissum (editura Muzeului Județean de Istorie și Artă-Zalău).

„Demersul nostru științific are la bază documente arhivistice din patrimoniul Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Sălaj. Lor li se adaugă documente descoperite la Arhivele Naționale Istorice Centrale din București, care fac referire la confiscarea proprietăților familiei Maniu. De asemenea, articolele apărute în presa sălăjeană a anilor ’50: <Graiul Sălajului>, <Lupta Jiboului> și <Drum Nou>. Considerăm că volumul poate constitui un instrument util studenților, profesorilor, cercetătorilor științifici și tuturor celor care doresc să aprofundeze tema colectivizării forțate a agriculturii în Sălaj. Chiar dacă documentele și articolele de presă reprezintă poziția oficială a regimului comunist, din analiza lor transpare realitatea: țăranul român nu a fost de acord cu colectivizarea agriculturii, dar sub presiunea fizică și psihică a reprezentanților regimului au cedat, în cele din urmă. Colectivizarea agriculturii a reprezentat ultima, cea mai complexă și de durată etapă a comunizării României, desfășurată în intervalul cronologic 1949-1962, în fapt sfârșitul satului interbelic și a sistemului său de valori tradiționale. O altă consecință a cooperativizării forțate a agriculturii a fost exodul populației rurale spre orașe, ceea ce a dus, în timp, la fenomenul de îmbătrânire a populației din mediul rural, care are repercursiuni grave asupra satelor românești din ziua de azi”, precizează autorii.

Volumul poate fi achiziționat de la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, str. Unirii nr. 9.

2 COMENTARII

  1. Colectivizarea a fost un fenomen de progres, azi democrații încearcă zadarnic să reînființeze CAP-uri. Mărine, de ce nu spui tu că primele CAP-uri au fost înființate în România de iubiții tăi țărăniști care considerau pe liberali niște ciocoi ? Ce depopulare visezi Mărine ?. Migrația țăranilor la oraș, în noile platforme industriale a fost un alt fenomen de progres, au rămas destui la țară. În ansamblu, România socialistă era tot o țară agrară în curs de industrializare . În perioada CAP satul românesc a avut cea mai mare înflorire, viața satului pulsa în jurul CAP. Chiar dacă colectivizarea a fost forțată, pe ansamblul țării a avut roade bune !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.
Nota
Sunt interzise injuriile, incitările la ură sau violență, cuvintele obscene și atacul la persoană. Publicația Graiul Sălajului nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revenind integral autorului comentariului. Orice persoană care se consideră prejudiciată de conținutul unui comentariu, are posibilitatea de a solicita ștergerea comentariului respectiv, în baza unei cereri în acest sens, trimise pe adresa de e-mail a redacției, graiulsj@unisys.ro.